Călătorind pe meridianele literaturii – Boyhood burundez

Africa este tărâmul frumuseţilor care au încă un aer imemorial.

Dar Africa este şi tărâmul care a fost şi încă mai este martorul unor orori greu de descris în cuvinte.

În Mica ţară, Gaël Faye are puterea şi înzestrarea scriitoricească să le îmbine pe amândouă.

Romanul oferă o primă treime idilică, în care naratorul urmează traseul oricărui băietan pe traseul către adolescenţă, într-un mediu cultural şi natural colorat, pe care îl descrie cu o plăcere cu care am rezonat, pentru că mi-a adus aminte de propria copilărie, delicios de iresponsabilă.

Treptat, în această existenţă fără asperităţi se strecoară tremurul războiului civil, care cuprinde întâi ţara vecină, Rwanda, şi apoi pe cea natală, Burundi.

Gaël Faye face această trecere fără a altera în vreun fel meşteşugul povestirii, însă, stilistic, se vede o metamorfoză şi nu cred că e întâmplătoare.

Dacă la început, acţiunea este un agregat de evenimente exterioare, filtrate şi îmbibate cu trările unei personalităţi în devenire, pe măsură ce hâdul conflict se apropie de protagonist, cursul întâmplărilor devine o înregistrare aproape jurnalistică.

E firesc. Confruntat cu chestiuni de supravieţuire biologică, omul lasă deoparte tot ce depăşeşte nevoile primare.

Însă rezultatul este un psihic mutilat, cu răni care persistă, chiar şi cicatrizate.

Mica ţară nu este doar Burundi. Este viaţa fiecăruia dintre noi, sfâşiată de conflicte interioare şi asaltată de ideile nocive ale celor din jur.

P.S. Mulţumesc celor de la librăria online Libris pentru un bildungsroman exotic şi dureros.

Lasa un comentariu.