Ticket to Ride: Europe

By Iulian in Teoria jocului 0 Comment

Ticket to Ride: Europe e un joc stilat si mai degraba distractiv decat chinuitor de neuroni. Pe o harta a Europei la inceputul secolului al XX-lea, jucatorii formeaza garnituri de tren care strabat batranul continent de la un cap la altul.

Desi primul joc de acest gen se baza pe harta Americii, pentru noi, romanii, acesta mi se pare mai concludent, mai ales ca Romania apare si ea, asa cum se prezenta in perioada respectiva, adica formata doar din Moldova si Tara Romaneasca…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Dominion

By Iulian in Teoria jocului 0 Comment

Dintru inceput va spun ca, pentru mine, Dominion este Starcraft-ul boardgame-urilor. Ca sa parafrazez replica mea preferata din Sobieski si romanii, numele asta e destul tun pentru cei care au injghebat batalii epice intre zergi, protosi si oameni. Pentru ceilalti insa am sa detaliez.

Dominion este un joc de strategie care se bazeaza numai pe carti. Nu este vorba despre obisnuitii asi, zecari si septari si tot familionul lor, ci despre carti speciale, cu diverse atribute, care, combinate, ii aduc celui care le joaca diverse beneficii. Modul cum sunt corelate aceste carti, avand in minte scopul final, acela de a avea mai multe puncte decat ceilalti, este provocarea acestui joc…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Antike

By Iulian in Teoria jocului 0 Comment

Antike e un joc cu un cadru antic, dar cu o structura nemteasca. Spre deosebire de boardgame-urile americane, cele germane tind sa elimine factorul hazard si sa lase totul in sarcina intelectului si abilitatii jucatorului. Evident ca o astfel de provocare nu poate decat sa fie benefica.

Atmosfera de antichitate e generata de o harta mare care ofera o perspectiva geografica destul de exacta asupra civilizatiilor importante ale epocii; motiv de mandrie nationala – apar Napoca si Tomis…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

The Thief of Bagdad

By Iulian in Teoria jocului 0 Comment

The Thief of Bagdad e un joc hotesc. Fara a fi complicat, are darul de a-ti fura timpul, de care uiti jucandu-l, si de a-ti subtiliza energia intelectuala, pe care o consumi, incercand sa fii un talhar mai iscusit decat ceilalti.

Atmosfera exotica e captivanta si, chiar daca o parte a jocului se bazeaza pe carti, ceea ce implica o doza consistenta de hazard, componenta strategica a The Thief of Bagdad, reprezentata de mutarea hotilor si gardienilor, ofera destule invataminte pentru viata reala…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Arena: Roma II

By Iulian in Teoria jocului 1 Comment

Relevanta e cumva stirbita cand nu ai de-a face cu primul joc dintr-o serie, dar m-am interesat temeinic si am aflat ca diferentele sunt numai de forma, nu si de fond.

Arena: Roma II este continuarea unui alt joc, numit Roma, si se petrece (ghici ciuperca ce-i?) in anticul “umbilicum mundi”, intr-o vreme framantata, evident, ca altfel, nu am mai fi avut ce povesti.

Marturisesc ca prima impresie pe care am avut-o despre acest boardgame a fost una mai degraba neplacuta. Regulamentul mi s-a parut lapidar, ca sa folosesc un termen venit de la stramosii nostri latini, si a fost nevoie sa il citesc de mai multe ori, pana sa ma dumiresc ce si cum; in plus, are unele lacune, iar jucatorii vor fi nevoiti sa regleze intre ei situatiile ce apar…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Monopoly

By Iulian in Teoria jocului 2 Comments

Nu poti sa te apuci sa scrii despre boardgame-uri, fara sa faci o mica reverenta catre cel mai cunoscut dintre ele, Monopoly.

Dupa ce lucrurile au mai evoluat si s-a ajuns la jocuri care, de exemplu, recreeaza atmosfera celui De-al Doilea Razboi Mondial pe harti cat mesele, s-au gasit destui care sa strambe din nas la Monopoly, argumentand ca e simplut si mai mult de noroc.

Ceea ce este o nedreptate, pentru ca, desi hazardul are un rol important, batranul joc ofera totusi o experienta placuta si cu destule beneficii…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Quoridor

By Iulian in Teoria jocului 0 Comment

Quoridor este alt joc abstract pe care am avut ocazia sa il incerc si care mi-a produs febra musculara la creier.

E foarte simplu din punct de vedere al conceptului, dar are profunzime. Pe o tabla micuta si patrata, jucatorul manevreaza un pion, pentru a ajunge pe latura opusa celei de unde a pornit, inaintea adversarului. O logica foarte simpla ar spune ca acela care a mutat primul va fi indeplini primul acest obiectiv, dar regulile jocului permit ca, in loc de a folosi piesa, un jucator poate amplasa, oriunde pe tabla, un gardulet care corespunde unor 2 patratele (o latura are 9)…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.