Un efort mic pentru om, un beneficiu uriaș pentru omenire

De când am început pandemia, am fost mai reticent în a ridica de pe jos deșeuri de plastic sau hârtie generate de nesimțirea incomensurabilă a unor semeni și de a le pune unde le e locul, în recipientele de colectare selectivă.

Asta până la un moment dat, când am dat peste un grup de sticle de plastic lăsate într-o zonă verde într-un mod atât de ostentativ, încât reieșea fără putință de tăgadă că autorilor le făcuse plăcere acest act sfidător.

Mi-a fost peste putință să rabd, le-am ridicat, le-am reciclat și apoi am consumat jumătate de tub de dezinfectant.

Confruntați cu spectrul perpetuării unei asemenea atitudini, o inițiativă precum Azi pentru mâine e mai binevenită ca un strop de apă într-un deșert dogoritor.

Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, dezvoltată și implementată de Asociația CSR Nest și Fundația Coca-Cola, prin The New World Program, în parteneriat cu Global Water Challenge.

Organizatorii și-au stabilit obiective ambițioase, dar neîndoios benefice: să ajungă la minim 25 000 de persoane din cele șapte județe din sudul României și Municipiul București, care vor primi explicații despre colectarea selectivă, pentru a se simți îndemnați să o pună în practică; să organizeze 24 de întâlniri și dezbateri cu factori implicați în acest proces (autorități locale, organizații cu acest profil); să dezvolte un set personalizat de instrumente care să sprijine atât persoanele fizice, cât și comunitățile locale în înțelegerea și și practicarea reciclării și colectării selective a deșeurilor.

Dintre rezultatele pe care le vizează, mi-a plăcut un detaliu: că în acea rețea de entități implicate în elaborarea unui sistem de colectare selectivă adaptat nevoilor comunității se vor regăsi și cetățeni, nu doar organizații cu persoană juridică sau companii de tot felul.

Până la urmă, celula de bază a societății este omul, iar transformarea de acolo începe.

Cu excepția celei cu sticlele lăsate de izbeliște, imaginile sunt preluate de la amicul Daniel Botea.

Să ne destindem vigilent

Chiar înainte de a scrie aceste rânduri, am discutat cu o persoană implicată în organizarea unui eveniment de tip maraton.

Era muncită de o mare dilemă:

De făcut, îl facem sigur, dar ne chinuim să găsim soluții pentru ca totul să se producă în condiții de siguranță, vechi și noi.

Imediat după aceea mi-a parvenit știrea de mai jos, care m-a umplut de bucurie:

Artiștii Filarmonicii ”Oltenia” Craiova au reluat repetițiile, pregătind pentru publicul nerăbdător să îi asculte, două concerte simfonice și un recital. Evenimentele vor avea loc în aer liber, la Teatrul de Vară din Parcul ”Nicolae Romanescu”, respectând recomandările medicale. Astfel, toată lumea se va bucura în siguranță de momentele muzicale animate de emoția revederii.

Chiar dacă activitatea din sala de concerte a fost întreruptă, muzica nu a putut fi oprită. Separați, artiștii și melomanii au fost totuși împreună, în mediul online, Filarmonica ”Oltenia” Craiova înregistrând peste 250 mii de vizualizări pe pagina de Facebook (cu 10.000 de urmăritori) și peste 3000 de vizualizări pe contul de Instagram (cu 1340 de urmăritori). ”Minutul de muzică”, ”Stagiunea online de vineri” și ”Muzica de la ora 5” au făcut mai ușoară această perioadă dificilă pentru cei de acasă, aducând liniște interioară, speranță și optimism.

Mesajele transmise de public pe rețelele de socializare au fost despre muzica trăită ca răsfățul de vineri seara, normalitatea unei zile sau rutina pentru suflet. Este foarte important să știi că, orice s-ar întâmpla, un artist nu se va opri din ceea ce știe să facă, va transforma sufrageria, balconul sau spațiul virtual într-o scenă, atât timp cât cineva ascultă, atât timp cât oamenilor le este dor de frumos și vor dori să revină la normal.

Program concerte iunie 2020
Teatrul de Vară – Parcul ”Nicolae Romanescu”
Vineri, 12 iunie 2020, Ora 19:00

Concert simfonic – Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia”
Conducerea muzicală: Gabriel Niță

În program: Pagini muzicale de mare popularitate
Intrarea se face pe bază de invitație.

Vineri, 19 iunie 2020, Ora 19:00
Duo Classic – Octavian Gorun (vioară) și Corina Stănescu (pian)
În program: Periplu muzical „De la clasic la contemporan”
Intrarea se face pe bază de invitație
.

Vineri, 26 iunie 2020, Ora 19:00
Concert simfonic
Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia”
Conducerea muzicală: Octavian Gorun
În program: Bijuterii muzicale
Intrarea se face pe bază de invitație
.

Important! Invitațiile se procură de la agenția de bilete a Filarmonicii ”Oltenia” Craiova, Calea Unirii Nr. 16, de luni până joi, între orele 8:30 și 14:30, iar vineri, în ziua concertului, începând cu ora 13:00, de la Teatrul de Vară din Parcul ”Nicolae Romanescu”.

Așadar prietenii de la Filarmonica din Craiova au găsit soluția pe care atâția o caută.

Îndrăznesc să sper că este doar începutul Marii Dezmorțiri.

Ce faci, dulceață?

Nevoia de dulce a creierului uman e veche de când s-a produs revoluția cognitivă, ba îndrăznesc să afirm că o precede.

Însă acum, când viața ne e dată peste cap și timpul s-a oprit în loc, neștiind încotro s-o ia, parcă nevoia asta se prezintă mai presantă ca oricând.

Vreun panaceu nu știu, dar Dulcețurile Veronicăi pot fi o varianta de luat în seamă, mai ales că, pe lângă aromele care m-au făcut să ridic o sprânceană a surprindere, sunt făcute artizanal și natural.

Deși, din motive epidemiologice, nu e recomandat să ne îmbulzim, nu rareori în perioada asta, în piețe, o să vedeți grupuri cumulând un număr de persoane peste limita legală examinând noua recoltă de căpșuni, pentru că e sezonul când mulți gospodari și gospodine prepară dulceață de căpșuni.

Ale Veronicăi vin în două compoziții care aduc a alchimie medievală.

Una este dulceața cu căpșuni cu busuioc și fără zahăr, a aromă care îmi pare menită a aduce un dram de purificare în sufletul și papilele gustative ale cetățeanului, în vederea consumării celei de-a doua, puțin spus spectaculoasă în configurația ingredientelor.

Dulceața de căpșuni cu Pinot Noir!

Una dintre marile dileme ale oricărui sibarit își vede astfel dezlegarea: numai e nevoie de libații diferite către două zeități diferite, acum le poți slăvi la pachet prin această dulceață din cămară, care mai conține și scorțișoară, anason, cardamon și anason, de parcă Veronica ar vrea să ne trimită pe urmele marilor exploratori, care au înfruntat furtuni și felurite pericole pentru a le procura.

A călători nu prea mai e la îndemână acum, dar iată câte aventuri pe tărâmul gustului ni se deschid deodată!

Să avem grijă de mama noastră (2)

În toiul isteriei cauzate de Coronavirus o știre micuță, dar semnificativă ar putea trece neobservată: 1,800 de locuitori din județul Dolj au acum acces la apă potabilă provenită din surse sigure prin proiectul H2O (Water).

Acesta este proiectul despre care vă vorbeam acum ceva timp, iar, în timp ce unii se lasă pradă individualismului feroce și golesc magazinele, alții gândesc și muncesc în folosul altora.

Iată câteva detalii despre frumoasa urmare a acestei și mai frumoase inițiative:

Asociația CSR Nest a anunțat recent finalizarea proiectului H2O (Water) – Helping To Obtain Water. Proiectul a fost finanțat de Fundația Coca-Cola, prin The New World Program, în parteneriat cu Global Water Challenge (GWC). Având ca obiectiv creșterea accesului la apă potabilă provenită din surse sigure pentru locuitorii din Comuna Mischii, proiectul a constat în săparea a patru fântâni de mare adâncime în comuna Mischii. Ca o continuare a proiectului, Primăria Comunei Mischii a investit aditional în construirea unei mini-rețele de furnizare a apei, cu o lungime de 5 kilometri, cu scopul de a ușura și mai mult accesul comunității locale la apă provenită din surse sigure.

Proiectul a fost implementat în regiunea de sud-vest a României, în județul Dolj, în trei din cele cinci sate care compun Comuna Mischii: Mischii, Călinești și Gogoșești. Acesta s-a derulat în perioada octombrie 2018-februarie 2020 și a fost implementat de Asociația CSR Nest în parteneriat cu Asociația Today’s Future și cu sprijinul Primăriei Comunei Mischii.

Principalul obiectiv al proiectului a fost creșterea accesului la apă potabilă provenită din surse sigure și o mai bună gestionare a apei ca resursă naturală limitată. Acest obiectiv a fost atins prin săparea a patru fântâni de mare adâncime în comuna Mischii: 1 în Gogoșești, 2 în Călinești și 1 puț sursă în Mischii. Astfel, cei 1.800 de locuitori ai Comunei Mischii vor beneficia de apă potabilă provenită din surse sigure. În plus, Primăria Comunei Mischii a decis să contribuie la continuarea proiectului H2O (Water) – Helping To Obtain Water, prin investiții adiționale, din surse proprii, pentru crearea unei mini-rețele de furnizare a apei, cu scopul de a facilita și mai mult accesul comunității locale la apă potabilă provenită din surse sigure.

De asemenea, proiectul a inclus și o serie de activități educaționale legate de utilizarea responsabilă a apei, cu scopul de a preveni și diminua risipa acesteia. Componenta educațională a țintit tinerii și adulții din Comuna Mischii precum și elevii Școlii Gimnaziale „Alecsandru Nicolaid” din Mischii.

Potrivit Eurostat – biroul de statistică al Uniunii Europene – Regiunea Sud-Vest Oltenia se situează pe locul șapte din punctul de vedere al produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, din 276 de regiuni din Uniunea Europeană. Lipsa infrastructurii în regiune a dus la un acces limitat al populației la apă potabilă provenită din surse sigure.

Mai mult, conform EU Special Audit Report, ediția 2017, „Implementarea Directivei privind Apa Potabilă”, atât calitatea apei cât și gradul de acces al populației la aceasta s-a îmbunătățit atât în România cât și în țările vecine precum Ungaria și Bulgaria. Cu toate acestea, nivelul investițiilor în acest domeniu ar trebui să fie semnificativ mai mare. Aceeași sursă precizează că 60% din români au în prezent acces la apă.

Sursă imagini: Daniel Botea

Oltenia Eterna Terra Turistica

Există două categorii principale de călătorii pe care îmi place să le întreprind:

Călătoriile în locuri importante, în care s-a scris istoria, în care sunt opere de artă care îți taie respirația, în care natura a lucrat în moduri nemaivăzute.

Călătoriile în locuri din apropierea orașului în care locuiesc, în destinații mici, dar pitorești, unde descopăr bijuterii de artă sau umanitate.

Pentru această din urmă categorie, dar și pentru cea dintâi, mi-am notat în calendar că, între 6 și 8 martie 2020, la Centrul Multifuncțional Craiova, va avea loc o nouă ediție a Târgului de Turism al Olteniei.

Ca de fiecare dată, evenimentul reunește o varietate de expozanți, de la firme de turism la instituții publice din domeniu și de la proprietari de pensiuni și hoteluri la reprezentanți de asociații culturale.

Târgul de Turism al Olteniei este organizat de PS Multiservices.

În paralel, în aceeași perioadă, va avea loc și HoReCa Expo Oltenia, care va reuni furnizori de echipamente, produse, accesorii și servicii din această industrie, dar și reprezentanți de hoteluri, baruri, cafenele care își desfășoară activitatea preponderent în această regiune a țării.

HoReCa Expo Oltenia este organizat de PS Multiservices în parteneriat cu Primăria Craiova.

Așadar, la Târgul de Turism al Olteniei pot face rost de oferte pentru prima categorie de călătorii, idei pentru cea de-a doua și, de ce nu, câteva delicatese, precum felia de pâine cu zacuscă pe care mi-a întins-o însuși Mircea Dinescu acum câțiva ani.

O zacuscă de te lingeai pe degete, dar nu mai bună decât cea facută de mama.

Poza cu vederea aeriană asupra standului pantagruelic este șterpelită de la amicul Daniel Botea.

Să avem grijă de mama noastră

Multinaționalele. Corporațiile.

Unii le văd drept sperietori și adevăratele personaje negative ale vremurilor noastre.

Alții le privesc precum factori de educare și dezvoltare a unei comunități.

Cinematografia și mass-media contribuie copios la prima dintre aceste ipostaze, și refuz să cred că nu e vreun sâmbure de adevăr în toate acestea, însă mai dau câteodată și de exemple referitoare la cel de-al doilea rol și, cum sunt adeptul dictonului Sine ira et studio, îmi zic că merită răspândite.

După cum știm, fără a ne dori asta, mai sunt localități în România în care nu există apă curentă pentru locuitori, care sunt nevoiți să coboare și de trei sau patru ori pe zi până la cea mai apropiată fântână, pentru a-și asigura necesarul pentru gospodărie.

Comuna Mischii (formată din satele Mischii, Călinești și Gogoșești) era până mai deunăzi în aceeași situație, însă, prin proiectul H2O – Helping to Obtain Water, sătenii au primit ajutor în a fora patru fântâni de mare adâncime.

Proiectul H2O – Helping to Obtain Water este finanțat de Fundația Coca-Cola, prin The New World Program, în parteneriat cu Global Water Challenge (GWC), și implementat de Asociația CSR Nest și Asociația Today’s Future.

Pe lângă partea practică, nu lipsește indispensabila componentă educativă, care a presupus organizarea unor seminarii adresate unui număr de 40 de elevi de la Școala Gimnazială „Alecsandru Nicolaid” din Mischii, având ca temă prevenirea risipei și poluării apei și utilizarea în mod responsabil a acesteia.

Între altele, elevilor li s-a prezentat Decalogul unui comportament responsabil față de apă, pe care vi-l redau mai jos, ca o umilă metodă de a-mi face mea culpa că petrec prea mult timp la duș:

Schimbă obiceiurile de acasă!

Aruncă deșeurile în mod corespunzător!

Nu arunca medicamentele la întâmplare!

Nu arunca deșeuri menajere în sistemul de canalizare!

Economisește apa!

Utilizează în mod responsabil plasticul!

Implică-te la școală sau la locul de muncă!

Implică-te în acțiuni de ecologizare!

Schimbarea vine de la tine!

Fii un cetățean implicat!

Nu stau rău în privința preceptelor de mai sus, însă știu și că e loc de mai bine, motiv pentru care voi citi din scoarță-n scoarță broșura informativă editată în cadrul proiectului, disponibilă aici.

***

The New World Program reprezintă un parteneriat între Fundația Coca-Cola și Global Water Challenge, care încurajează participarea societății civile la crearea de soluții inovatoare, incluzive și sustenabile, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) stabilite de Organizația Națiunilor Unite. De la lansarea sa, în anul 2014, The New World Program a sprijinit 66 de proiecte din 21 de țări din Orientul Mijlociu, Africa și Eurasia.

Fundația Coca-Cola reprezintă divizia globală de acțiuni filantropice a The Coca-Cola Company. De la înființarea sa, în anul 1984, Fundația Coca-Cola a oferit granturi în valoare de peste 1 miliard de dolari, cu scopul de a sprijini inițiative comunitare sustenabile pe întreg globul.

Înființată ]n anul 2006, Global Water Challenge (GWC) reprezintă o coaliție de organizații de top, care și-au luat angajamentul de a îndeplini obiectivul sustenabil și realizabil de a oferi acces general la apă potabilă provenită din surse sigure și la servicii de igienă (WASH). Până în prezent, prin parteneriatele public-private ale GWC, peste 1 milion de oameni au acces la apă curată.

Mai multe detalii despre proiect găsiți aici.

Imaginile din timpul seminariilor au fost surprinse de Daniel Botea.

PCR, el mândria noastră e!

De când mă ştiu, campania electorală pentru alegerile prezidenţial a avut un aer maniheic, iar turul al doilea, cel puţin, a fost un veritabil câmp al Armageddonului, pe care se înfruntau variantele de Viitor Luminos şi Viitor Întunecat ale acestei ţări frumoase şi oropsite.

Acum, însă, situaţia este inedită, ceea ce n-ar fi rău în sine, dacă n-ar fi şi exasperant de anostă.

Ca urmare, de cum am primit chemarea de a lua parte la lucrările PCR – Partidul Comedianţilor Români – am sărit de parcă m-ar fi chemat Bill Gates să mă facă moştenitor.

Cum aş fi putut, de altfel, să ratez ocazia de a adera la mişcarea iniţiată de figuri marcante ale eşichierului umoristic românesc, precum Bordea şi Micutzu?

Secondaţi de Cortea Nelu, Bucălae Radu şi Adrian George, ciraci de vază într-ale comediei de-a-n-picioarelea (de-acolo de unde sunteţi, domnule Pruteanu, sper că sunteţi mândru), cei doi promit să ia la refec pe aceia care spun tot baliverne, dar le livrează drept adevăruri, adică pe politicieni.

Marea Mişcare de Dezmorţire a Campaniei Electorale începe pe 4 şi 5 noiembrie 2019, la Sala Palatului, în Bucureşti, pentru a continua apoi la Craiova (7 noiembrie), Timişoara (9 noiembrie), Cluj-Napoca (10 noiembrie), Bacău (15 noiembrie), Braşov (17 noiembrie), Galaţi (8 decembrie) şi Iaşi (13 decembrie).

Turneul Partidul Comedianţilor Români este produs de Headline Management şi Sublime, iar biletele se pot procura de pe www.sublime.ro.

IT-iştii se şcolesc la Craiova

Două lucruri merg în Craiova de minune – cultura şi IT-ul.

Despre primul nu mai prididesc a vă vorbi cât e ziulica de lungă, iar despre al doilea ştiţi şi voi, e imposibil să n-aveţi un amic care e IT-ist cu toate trăsăturile, bune şi mai puţin bune, de rigoare.

Aşa că mă văd pus în inedita situaţie de a vă anunţa şi un eveniment din acest domeniu care e pretutindeni în vieţile noastre.

GDG DevFest este o conferinţă organizată de GDC Craiova şi Şcoala Informală de IT şi dedicată dezvoltatorilor de tehnologii Android, Web şi Cloud (cum vă spuneam, cam pe unde ne ducem traiul în prezent), care se va desfăşura la Craiova, la Prestige Boutique Hotel pe 16 noiembrie 2019 şi va reuni experţi de seamă.

Bineînţeles că o să mă întrebaţi cum pot atribui eu, neştiutorul, asemenea etichete.

Vă invit să intraţi pe site-ul evenimentului – devfest.gdgcraiova.dev – şi să citiţi mini-biografiile celor care vor ţine prezentările. N-oi şti eu programare, dar cosmopolitismul acelei liste şi descrierile fiecărui vorbitor sunt argumente solide să particip chiar şi eu, deşi n-aş înţelege decât o câtime din materialul prezentat.

Pentru că există un număr limitat de locuri gratuite pentru studenţi (oferite pe principiul „primul venit, primul servit”), nu vă mai reţin şi vă îndemn să mergeţi la codul sursă (he he, deja mă pricep!) şi să vă asiguraţi din timp participarea la GDC DevFest, ediţia 2019.

Sponsori ai acestui eveniment sunt iQuest, D&S Global Solutions, Caphyon și BRD.

Ce mai e şi cu Banksy ăsta?

La Bucureşti, în interiorul Arcului de Triumf, în perioada 30 iulie şi 27 octombrie 2019, se găseşte expoziţia The Art of Banksy, adică reproduceri ale creaţiilor acelui artist care a rupt gura târgului cu lucrarea care s-a autodistrus parţial.

Artistul n-a recunoscut expoziţia ca autorizată, organizatorii au ripostat mediatic, însă, scuturandu-ne de toată această tevatură cu iz de marketing al scandalului, pot să vă spun că merită să o vedeţi.

Nu numai că locul unde este amplasată este inedit şi nu mă pot gândi la o asociere mai potrivită între aerul hieratic al monumentului şi iconoclasmul şi impertinenţa lucrărilor lui Banksy, dar mesajele sunt percutante, chiar dacă am întrezărit în el dorinţa ardentă de a şoca, proprie oricărui artist.

Orice, indiferent să nu rămâi.

Mai jos aveţi câteva mostre ale diatribelor sale:

Şi, tot aşa cum personajul istoric satirizat mai sus spunea că nu există argument mai bun împotriva democraţiei decât o discuţie de cinci minute cu alegătorul de rând, tot aşa am constatat că nu există validare mai bună pentru viziunea lui Banksy asupra societatăţii actuale decât frunzărirea caietului de impresii de la finalul expoziţiei. Nu-l rataţi, e un deliciu!

De asemenea, pentru că traseul vă va purta până la punctul de belvedere de pe Arcul de Triumf, luaţi aminte la traficul rutier pulsatil care se desfăşoară pe bulevardul care merge de la monument spre Casa Scânteii (aşa îmi place să îi spun, că doar însuşi Pablo Neruda a cântat-o într-un poem al său, iar denumirea cea nouă – Casa Presei Libere – mi se pare orwelliană de-a dreptul). Veţi constata că trăim într-o lume pe amfetamine.

Pentru mine, expoziţia lui Banksy a venit ca o interesantă urmare a vizitei pe care o făcusem cu doar o zi înainte în atelierul artistului florentin Clet, renumit la rându-i pentru modul cum exploatează şi vandalizează cu stil indicatoarele rutiere.

Se pare că viitorul democraţiei, ca şi al artei, este în stradă.

Eurovisionul lui 2019

Rusia

Iată că a trecut şi Eurovisionul lui 2019, fără niciun incident, pentru că autorităţile israeliene au luat înţeleapta hotărâre să nu organizeze concursul la Ierusalim, cum declara câştigătoarea plină de voioşie anul trecut.

Melodiile mi-au provocat impresiile după cum urmează:

Malta – o melodie care merita o voce mai bună, însă latura grafică a concursului se anunţă a fi spectaculoasă.

Albania – Aoleooo! Câte inele! Ceva mistic, dar slăbuţ.

Cehia – Take That mai coloraţi la veşminte şi la fel de fazi (Tata: Măcar nu au bărbi).

Germania – Două surori de la taţi diferiţi, fără doar şi poate, care se constituie într-o pledoarie pentru ménage à trois (cred că am fost singurul care m-am gândit la asta, pentru că Germania n-a primit NICIUN punct de la public).

Rusia – Sergei Lazarev, protagonistul celei mai tari puneri în scenă pe care am văzut-o vreodată la Eurovision (se întâmpla în 2016), încercând să repete isprava în stil mai patetic şi îmbrăcat în alb, ca Dima Bilan, doar, doar, o avea mai mult noroc.

Danemarca – Melodie minimală acceptabilă (sau folosită ca pauză de toaletă).

San Marino – Na, na, na-uri şi laringită.

Macedonia de Nord – aceleaşi oglinzi ca la Sergei Lazarev, dar folosite cu mai puţin stil; melodie proţăpită, era şi cazul să apară una.

Suedia – Din nou, interpret este un vajnic urmaş al lui Erik cel Roşu, dar asta e de fapt o laudă la adresa multiculturalismului suedez; doamnele care îl acompaniază la final fac toţii banii.

Slovenia – nu ştiu cum poate să reziste el, când ea îl fixează cu privirea şi cântă cu o voce de o monotonie înfricoşătoare.

Cipru – semi-porno cu Svarovski şi latex, în sfârşit ceva manelistic, aşa cum îmi place mie; avem şi dansatori Zorro, cea ce face kitsch-ul şi mai simpatic.

Olanda – voce bună, dar chiar să câştige nu îl văd (dar s-a întâmplat), deşi melodii ca asta am mai auzit cu duiumul.

Olanda

Grecia – Costume de Katy Perry, fără o voce la acelaşi nivel.

Israel – evreii, economi cum îi ştim, se asigură că nu mai dau bani şi la anul pentru organizarea Eurovisionului, dar nu pot să se facă de râs trimiţând un cântăreţ slab.

Norvegia – melodie de anii ’90, salvată din marea mediocrităţii de vocalizele spânului.

Marea Britanie – Neam cu Olanda la calităţile vocale, dar se mai şi mişcă pe scenă.

Islanda – Cântec cu personalitate, chiar dacă la ani lumină de gusturile mele, a unor puştani satanisto-punko-comunişti; în sfârşit, ceva să-ţi rămână în minte.

Islanda

Estonia – Melodie uitabilă.

Belarus – Cea mai tânără concurentă, fapt reflectat în caracterul apăsat adolescentin al melodiei.

Azerbaidjan – Interpretul e slab, dar găselniţa cu roboţii are premiul suprem pentru inventivitate la această ediţie a Eurovisionului.

Franţa – tezisme interesant livrate.

Italia – E greu să ignori ţinuta cocalaristică a interpretului, însă melodia are ritm şi acel ceva care prinde la public, mai ales după mesajul ală la care au sărit toţi depresivii reali sau închipuiţi.

Serbia – melodie proţăpită de relaxare.

Elveţia – Aoleoo! Cât roşu! Ştiţi bancul ală cu imposibilitatea manelelor în Ţara Cantoanelor? Nu mai e de actualitate, pentru că helveţii au demonstrat că pot să abordeze şi aşa ceva şi într-un mod chiar foarte agreabil, dar, hei, ăstea-s doar gusturile mele.

Australia – Statuia Libertăţii cu un decolteu neobrăzat, nişte triluri minunate şi un spectacol scenic irezistibil. Se pare că australienii au început să înţeleagă cum se vine la Eurovision.

Spania – nici mai mult, nici mai puţin decât Torero al lui Chayanne.

Bucata dedicată punctajelor n-a avut nimic special (mai puţin momentul câmd comentatorul român a spus că mergem la „Polanda”), însă mini-recitalul Madonnei mi-a confirmat ce mi-a spus un amic care a fost la un concert al ei în Bucureşti:

Nu mai ştie să cânte, dar o ţin din calculator.

Ne vedem la anul în Amsterdam, să vedem printre ce fumuri se mai cântă şi pe-acolo.

Italia