Porti catre apa si suflet

O expozitie de fotografie de la Muzeul Olteniei Craiova, cu un subiect aproape banal – Fantanile Oltenieimi-a trezit niste paralele mentale nebanuite.

Colectia le apartine artistilor Dorian Delureanu si Cristian Bassa, care si-au propus sa cartografieze si sa redea fantanile de uz comunitare din regiunea Olteniei, insa poezia vizuala astfel rezultata depaseste simplul obiectiv etnografic.

Efectul fotografiilor se face simtit treptat, pe masura ce parcurgi cu privirea imagini similare, dar cu mici variatii de detalii.

Am distins doua mari directii simbolice:

Pe de o parte, ghizdurile surprinse in prim-plan, care se deschid ca niste guri prin care adancurile pamantului ne vorbesc si ne impartasesc darul fara de care nu am putea exista.

De cealalta, imaginile de ansamblu ale unei fantani pierdute intr-un peisaj natural sau vag antropic m-au trimis cu gandul la Japonia si la portile sufletului numite „torii”. O fantana este mai mult decat o simpla constructie, e o forma de sacru functional, ceva care reconciliaza nevoia fizica si comuniunea cu natura.

Sursa: www.muza-chan.net

Un avertisment: expozitia mai adasta in sala „Stefana Ciuceanu” a Muzeul Olteniei Craiova doar pana pe 31 martie 2017.

 

 

Expozitie Nationala de Vinuri la Craiova

Daca am vazut multa lume la targurile de carti, si mai multa la cele de haine, oare cat norod va veni la Expozitia Nationala de Vinuri care va avea loc la Craiova in 17 – 18 martie 2017 in foaierul Teatrului National „Marin Sorescu” din Craiova?

Eu prevad valuri, valuri de doritori in a gusta din varietatea de vinuri romanesti si straine, spumante si distilate pe care organizatorii le vor aduce pentru a facilita dialogul bahic intre producatori si public.

Intervalul orar intre care va puteti rasfata papilele gustative la fata locului este 10:00 – 18:00, iar dupa aceea veti fi ocupati sa gasiti loc pentru achizitii in camari si frigidere.

Ca sa nu zica amicul Daniel Botea ca nu i-am furat numai poza de articol, ci si poanta de final, inchei cu una doar derivata din a lui:

N-am cum sa nu vin si eu.

P.S. Daca mersul impleticit de dupa escapada la Expozitia Nationala de Vinuri va duce spre Muzeul de Arta, incercati, totusi, sa nu vizitati expozitia From Noche with Love de Noche Crist, pentru ca o sa va speriati ca ati dat-o in delirium tremens.

Colectia temporara gazduita de Palatul Jean Mihail pana pe 18 aprilie 2017 este socanta, dar suficient de adanca, sa merite deslusita cu mintea un pic mai treaza.

 

 

Reguli noi de gramatica pe Defileul Jiului

Se facea ca mergeam cu trenul, iar traseul acestuia a inclus si Defileul Jiului. Cum aceste mijloace de transport in comun romanesti au darul de a se opri din varii si numeroase motive, si acesta a poposit inopinat intre falnicii versanti impaduriti care strajuiesc curgerea acestui rau.

Indatoritori, cei din echipajul de bord al trenului au poposit intr-o halta care beneficia de serviciile unei toalete specifice, caracterizata de o impartire clara intre cele doua sexe.

Cu acest prilej, am descoperit o mostra de gramatica a genurilor atat de sublima, incat nu pot sa nu o impartasesc si cu altii:

20161017_141328

 

20161017_141337

Tot pe meleaguri romanesti, si tot in cursul unei calatorii cu trenul, am vazut o alta dihomotie de gen, de data aceasta originala din punct de vedere semantic: WC Barbati vs. WC Muieri.

Trenul n-a oprit, geamul era murdar, iar lumina crespusculara, asa ca n-am reusit sa le imortalizez.

Am fost gurmand connaisseur si mi-a placut (6)

degustare4

Nimeni nu-mi mai poate contesta calitatea de connaisseur (daca nu deplin, macar aspirant) dupa ce, participand la inca o editie a evenimentului Branzeturi cum se… cuVin, organizata de DictionarCulinar.ro si Asociatia Bloggerilor Olteni si desfasurata pe data de 3 noiembrie la Restaurantul Marmara din Craiova, m-am vazut in situatia de a ma reintalni cu vinurile Cramei Oprisor, cele care mi-au deschis apetitul pentru imperecheri (a se remarca pluralul, deci nu radeti prematur) culinare, alaturi de deja binecunoscutele branzeturi de la Delaco.

degustare2

Se cuvine sa precizez, insa, ca nu au fost exact aceleasi licori dezlegatoare de limba, ci alte sortimente, insa placerea sorbirii/mestecarii si a dialogului pe teme mai mult sau mai putin viticole au fost aceleasi, ba chiar au crescut simtitor.

Motivele variaza de la calitatea deosebita a produselor care au alunecat pe gatlej pana la discutiile informative, dar si amuzante cu acelasi dezinvolt Gabriel Cristea, reprezentantul Cramei Oprisor, secondat de Rebeca Didu, o delicata prezenta feminina, fapt care ne arata ca Romania este taramul egalitatii de sanse in orice domeniu.

Am ras mult, ni s-au povestit o multime de lucruri, insa, cum imi faceam mea culpa si cu alte ocazii, nu imi iau notite, asa ca va trebuie sa ma bazez pe memoria supusa delicioaselor injonctiuni bahice.

Astfel, am aflat ca un procent surprinzator de mare de crame folosesc recipiente de inox in locul traditionalelor butoaie de lemn, care, la randul lor, au o utilizare limitata, evaluata intr-un mod foarte practic: cu cat ii ia mai mult vinului sa atinga desavarsirea, cu atat este butoiul mai aproape de a-si da obstescul sfarsit.

degustare1

Mi-a fost greu sa ma decid asupra combinatiei preferate, dar viata e plina de alegeri dificile, asa ca m-am aplecat asupra perechii Brie – Ile de France – La Cetate Chardonnay.

Cu Brie – Ile de France m-am mai intalnit eu pe astfel de taramuri, dar am remarcat cu aceasta ocazie cat de cameleonica este aceasta branza moale, matasoasa, acoperita un mucegai nobil. De fiecare data genereaza trairi gustative diferite, in functie de cum o conduce partenerul de dans senzorial.

In cazul de fata a fost La Cetate Chardonnay, un vin alb, sec, amagitor prin modul cum isi dezvaluia calitatile la cateva secunde dupa ce facea o reverenta aromata in anticamera reprezentata de cavitatea bucala.

Intr-un final, ineditul exercitiu de a sintetiza intr-un cuvant ansamblul de senzatii, separate si ingemanate:

Brie – Ile de France – mladiere

La Cetate Chardonnay – amagire

Impreuna – alunecare

Sa mai fie oare nevoie de cateva zeci de degustari, ca sa merit tresele de connaisseur aspirant?

Nicio problema.

degustare3

 

Vindeca-te de fosta* prin muzica

circle_of_love

N-am cum sa scriu despre spectacolul Circle of Love, care va avea loc sambata, 12 noiembrie 2016, la Teatrul National „Marin Sorescu” din Craiova, din perspectiva celui pasionat de Depeche Mode, pentru ca nu sunt.

Stati, nu sariti cu mainile pe gaturi de sticle sparte, n-am zis ca n-ar fi vreo formatie mare, dimpotriva, insa asa sunt eu, nu-mi mai fauresc idoli de prin liceu, cand am vazut Gladiator de cate ori revenea in oras.

Asadar, pe mine nu ma incanta ideea acestui spectacol din perspectiva numelui de pe afis, ci din alte motive:

Primo, iata cum e descris Circle of Love Show:

Spectacolul spune povestea de dragoste a lui Alex (personajul principal), intamplarile de viata prin care acesta trece din dragoste si pentru dragoste si evidentiaza trairile si starile psihologice prin care trecem cu totii intr-o despartire.

Sa ridice mana cine n-a trecut vreodata prin asa ceva. Asa cum banuiam, n-a fost ferit nimeni de o astfel de pacoste sentimentala. Atunci nu strica un fel de meloterapie, chiar daca e la ani distanta de deceptia cu pricina.

Secundo, iata ce se mai spune despre spectacol:

Tot textul spectacolului este format din versurile melodiilor lui Depeche Mode, care urmaresc firul epic.

O astfel de potrivire din condei nu-i lucru usor si sunt foarte curios cum au scos-o la capat cu treaba asta.

In final, o mica mentiune mi-a facut inima sa tresalte:

Este de fapt un altfel de musical, un musical multimedia.

Spuneam candva pe acest blog ca musical-ul mi se pare forma suprema de expresie a cinematografiei si nu mi-am schimbat intre timp parerea, iar ocazia de vedea unul de o asemenea factura pare de neratat.

*Dat fiind ca spectacolul il are ca protagonist pe un anume Alex, am adaptat titlul in mod corespunzator, dar sunt sigur ca functioneaza si de partea cealalta.

 

 

Funduri mari

20161103_123101

In perioada 20 octombrie – 1 decembrie 2016, Muzeul de Arta din Craiova gazduieste expozitia Hipercarne a artistului Virgilius Moldovan.

S-ar putea sa nu va doriti sa o vedeti, dar ar fi pacat.

Nu e pentru desfatare vizuala, asta e clar, insa, asa cum declara unul dintre pliantele raspandite prin sali, arta nu are numai rolul sa incante, ci sa si ingretoseze, daca adevarul o cere.

20161103_120353

Si ingretosati veti fi.

Insa aceasta stare se va estompa in fata monumentalitatii acestor aratari dizgratioase. Fara sa-mi propun vreo paralela, am simtit aceeasi coplesire a plapandei mele fiinte pe care o vor fi simtit romanii din epoca tarzie in fata statuii colosale a lui Constantin cel Mare, din care se mai pastreaza cateva fragmente la Muzeul Capitolin din Roma.

20161103_120627

Chiar si pentru aceasta ciudata modalitate de calatori in trecut merita sa vedeti Hipercarne.

20161103_120929

 

20161103_121044

 

20161103_123028

 

SpectActor si VizitActor

portile_deschise_teatru_craiova

Acest sfarsit de saptamana ne ofera doua evenimente aparte la Teatrul National din Craiova „Marin Sorescu”.

Sambata, 29 octombrie 2016, avem prilejul sa cunoastem teatrul pe dinauntru, in cadrul Zilei Portilor Deschise, prilej de a afla ce si cum lucreaza sunetistii sau luministii, de a vedea cum are loc machiajul actorilor si alte trucuri care slujesc aceasta arta. Intervalele orare pentru vizitare sunt: 11.00 – 13.00; 15.00 – 17.00; 18.00 – 20.00.

Duminica, 30 octombrie 2016,, incepand cu ora 11.00, la sala „Ion D. Sirbbu” are loc o noua editie a „Intalnirilor SpecActor”, al carei invitat va fi Sorin Antohi, istoric, eseist, traducator. Dezbaterea moderata de Nicolae Coande se va intitula „Teoria Romaniei. O istorie critica a ideii de specific national”.

sorin_antohi

Am fost gurmand connaisseur si mi-a placut (5)

degustare2

Toamna se culeg strugurii, insa eu am mers mai in profunzime cu acest proces si am participat la inca o editie a evenimentului Branzeturi cum se … cuVin, organizat la 13 septembrie de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro in primitoarea incinta a Restaurantului Epoca, unde am savurat vinuri oferite de Vinarte si branzeturi de la Delaco.

A fost un festin a la Lucullus desfasurat pe repede inainte. In orice alte conditii, as fi fost un pic contrariat de viteza desfasurarii evenimentelor, insa acum am avut ocazia sa-l cunosc pe Avram Laurentiu Achim, presedintele Federatiei Romane a Sommelier-ilor; alert, debordand de energie si informatii, ne-a condus cu precizia si autoritatea unui profesor universitar prin cele sapte soiuri de vin (cele sase supuse votului si bonusul devastator de delicios de la final) si, pentru prima data in multi ani, mi-a parut rau ca am ramas cu apucaturi proaste din facultate si nu mi-am luat niciun fel de notite.

degustare1

Unde mai pui ca l-a suplinit in ce priveste explicatiile gastronomice si pe Alin Santimbrean, care nu ni s-a alaturat decat spre final, dar care si-a pus din nou amprenta asupra papilelor noastre gustative, gasind exact combinatiile senzoriale menite sa completeze intruparile licorii lui Bachus care ni se serveau.

Poate cea mai importanta informatie/deprindere pe care am extras-o din expozeele lui Avram Laurentiu Achim (caruia ii puteti degusta formidabila expertiza pe www.savorhd.tv) a fost „al treilea nas”; obisnuit fiind doar cu „doua nasuri”, am constatat cu bucuria celui nu foarte rasfatat de abilitati gustative, ca dupa a treia agitare a paharului, am inceput sa deslusesc si sa traiesc acele metafore sinestezice care pana atunci imi pareau inaccesibile.

degustare3

Multi nu stiu pe cine sa aleaga la scrutinul decembrie, insa acum, in septembrie, eu, unul, am stiut clar ce votez – combinatia Camembert – Ile de France si Cuvee d’excellence – Riesling italian.

Camembert-ul, o branza emblematica a Frantei, a aparut spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, produsa fiind, se pare, de Marie Harel, sotia unui fermier din Normandia, sub indrumarea unui preot originar din regiunea Brie. Fabricata din lapte de vaca si cu o textura moale si cremoasa, Camembert se leaga in mintea mea de ceasurile curgande ale lui Salvador Dali si exact aceasta a fost senzatia pe care am simtit-o, de alunecare molatica, deloc grabita, care iti da timp sa ii patrunzi toate tainele.

Vinul Cuvee d’excellence – Riesling Italian a intregit desfatarea gustativa cu gustul sau acid, dar discret, care nu-mi lasa cavitatea bucala sa dormiteze, mangaita fiind de Camembert, ci o mai ciupea cand si cand pentru a conferi o nota de placere suplimentara. Nu stiu daca oi avea stramosi de neam mare, insa am o banuiala ca acest vin m-a atras si pentru ca fost innobilat in barrique-uri franceze, unde a fost lasat la maturat timp de 3 luni.

degustare6

Ca exercitiu de sinteza, pot spune ca:

La Camembert – Ile de France am simtit: curgere.

La Cuvee d’excellence – Riesling Italian am simtit: ciupitura.

La combinatia lor am simtit: masaj.

Si ca am adus vorba de alegeri, sa tot fii cetateanul turmentat, daca ai parte de asemenea evenimente.

degustare5

 

 

Stop abuzului de alcool!

conferinta-de-presa

Un eveniment pe care l-am ratat, dar despre care nu voi rata ocazia sa il impartasesc si altora, a avut loc ieri, 22 septembrie 2016, cand Asociatia Evolve, in parteneriat cu Asociatia Bloggerilor Olteni a anuntat lansarea proiectului „Stop abuzului de alcool”, castigatorul in judetul Dolj al programului de responsabilitate sociala „Heineken pentru comunitati”, editia 2016.

Proiectul vizeaza activitati de informare si constientizare in randul a 350 de elevi din localitati doljene (Craiova, Breasta, Bucovat, Malu Mare, Sadova, Cerat si Lipovu), un element inedit si binevenit fiind dezvoltarea unei aplicatii de mobil ce va permite construirea unei harti cu locurile unde se vinde alcool minorilor.

Motivatia care sta in spatele proiectului e situatia deloc placuta in care se situeaza judetul Dolj, care inregistreaza un consum de alcool aproape dublu fata de media pe tara (conform unor studii INSE, GfK sau Telefonul Copilului), cu efecte nefaste asupra dezvoltarii minorilor, dar si asupra unor familii intregi sau asupra comunitatii.

heineken-pentru-comunitati

 

 

Am fost gurmand connaisseur si mi-a placut (4)

degustare1

Trecuse ceva de timp de cand imi rasfatasem papilele gustative, iar vipia a fost un argument suplimentar, astfel ca am spus prezent cu mare promptitudine la degustarea organizata pe 30 iunie 2016 de Asociatia Bloggerilor Olteni si DictionarCulinar.ro la localul Vintage la Pasaj, in cadrul careia mi-am infipt dintii in branzeturi de Horezu fabricate de SC Five Continent si mi-am udat gatlejul cu vinuri de la Domeniul Dragasi.

Ca unul preocupat constant de propria sanatate (ipohondru, ar spune carcotasii, dar sa nu le dati ascultare), ma cam ingrijora ideea de a consuma alcool pe o caldura ce tindea spre infernala, insa temerile mi-au fost risipite de un mix de elemente organizatorice (localul e o veritabila oaza de umbra), chimice si sociale.

Ca degustator cu oarece pretentii de experienta, am remarcat cateva aspecte inedite. In primul rand nu au fost decat trei tipuri de vin, doua albe si un rose. Eram tentat sa spun „vinuri usoare”, insa aveau concentratii mari de alcool, iar unul dintre ele, vorba comeseanului Mihai Firica, era chiar „periculos”, prin modul cum evita sa iti lase un gust pronuntat dupa plimbarea prin cavitatea bucala, ispitindu-te astfel sa il gusti iar. Si iar. Si iar.

degustare4

Apoi, discutiile oenologice au fost inlocuite cu prezentarea reprezentantului Domeniului Dragasi, Razvan Stanciu, despre planurile de turism viticol ale organizatie din partea careia ne vorbea. Acestea presupun mai mult decat a te deplasa in zona respectiva si a bea in nestire, ci o experienta mai ampla, in care intra o anume savoir vivre pe care meleagurile romanesti (cele valcene in cazul de fata) o pot oferi fara doar si poate. Chiar daca aceste planuri sunt in faza incipienta (deocamdata sunt la nivelul unei crame boutique, cu o sala de degustare de 25 de locuri si o pensiune de 11 locuri) tot nu pot sa nu ma bucur ca initiativa privata (si inspirata) nu e o cauza pierduta in Romania.

O alta noutate, care, initial, nu dadea prea bine, a fost existanta unui singur soi de branza, situatie dezamorsata cu deja binecunoscuta maiestrie a lui Alin Sintimbrean de la DictionarCulinar.ro de a jongla cu asocierile gustative.

Astfel a rezultat combinatia care mi-a placut cel mai mult, aceea care a adus impreuna un vin Pelerin rose si o branza  de Horezu, presarata cu piper negru. O asociere de gusturi care si-a facut drum pana in cei mai adanci centri ai placerii senzoriale. Gustul racoros al vinului a compensat pe cel usor sarat al branzei, iar piperul a incununat colaborarea, lamurindu-ma pe deplin de ce aceasta mirodenie i-a convins pe marii exploratorii sa infrunte necunoscutul pentru a o obtine.

degustare3

Pentru amatorii de detalii bahice (Narcis, esti pe receptie?) vinul Pelerin rose pe care l-am savurat nu a fost obtinut din struguri rosii, ci din soiul Pinot Gris, culoarea fiind data de timpul mare de contact al pulpei cu pielita, timp specific tehnologiei de obtinere a vinurilor rosii.

Branza pe care am gustat-o era o faza intermediara (foarte tanara, nematurata inca) a celei pe care SC Five Continent o comercializeaza sub numele de Tierra de Valcea – fermented sheep cheese sau Horezu – branza fermentata. Sortii mi-au fost favorabili, asa ca am avut ocazia ca intimitatea salasului meu sa savurez si varianta fermentata, prilej cu care m-am lamurit si de ce a obtinut premiul Highly Commended Award la International Cheese Award Natwich in iulie 2015.

Si, asa cum cere uzanta, sintetizez senzatiile pricinuite prin cate un cuvant:

Pelerin Rose – racoare

Branza fermentata de Horezu – perenitate

Pelerin Rose + Branza fermentata de Horezu – relaxare

degustare2