Va servesc o provocare mai veche, dar perpetuu nascatoare de dezbateri aprinse.
Ce-ar fi fost daca Dacia (sau ca sa fim corecti, cea mai mare parte a ei) nu ar fi fost cucerita de romani?
In primul rand, e nevoie sa imi clarific pozitia reala: eu consider ca romanii chiar i-au cucerit pe daci si resping total teza dacismului pur, argumentata in fel si chip si care are destui adepti. Acest fapt enuntat, consider ca, daca romanii nu ar fi ocupat Dacia si nu s-ar fi produs sinteza daco-romana, populatia autohtona nu ar fi rezistat, din punct de vedere al asimilarii culturale, dar chiar si biologic, valurilor de populatii migratoare care s-au succedat pe acest teritoriu, culminand cu slavii. Astfel, adstratul slav s-ar fi transformat in suprastrat si noi am fi fost astazi o populatie slava si am fi trait fie in Rumunija, fie in Rumunskaia:)), ca parte a Uncrainei sau chiar a Rusiei. Chiar nu pot sa imi imaginez ce s-ar fi intamplat la venirea ungurilor in secolul IX: fie ar fi disclocat o parte a acestui teritoriu, care ar fi devenit maghiar, fie ar fi fost invinsi si ar fi devenit o minoritate in randul populatiei slave asezate aici.
Nu e pararea mea, e parerea multor istorici de peste hotare : poporul roman e un miracol.
Miracol in sensul ca a supravietuit istoriei.
Nu pot sa-mi explic ‘romanizarea’, sau mai bine zis latinizarea limbii.
Mereu ma intreb de ce acest lucru nu s-a intimplat si in Anglia, acolo unde legiunile romane au stat citeva secole, nu ca in Dacia, o suta si vreo citiva ani?
Pe de alta parte sunt constienta de faptul ca romanii au avut un rol decisiv in formarea viitoarei natiuni.
Latinizarea populatiei pe o arie atit de mare de catre o populatie invadatoare, cu mult mai mica la numar decit populatia bastinasa, in prioada in care nu exista invatamint obligatoriu si mijloacele mass media :), e foarte, foarte greu de explicat si de acceptat.
Limba nu se schimba peste noapte.
Off-topic
De curiozitate, daca cineva va apela la arhive si studia numele de barbati din zona Transilvaniei (sa zicem ultimele doua secole) , va ramine surprins de frecventa numelor romane : Tiberiu, Octavian, Iuliu/Iulian, Traian, Laurentiu, Ovidiu, Maxim,… nume care erau aproape inexistente in urma cu un secol in Moldova.
Poporul roman este un miracol si in acelasi timp un paradox.
Geografic, suntem latini inconjurati de slavi si turanici.
Etnic, suntem ortodocsi intre catolici.
Poate ca tocmai asta e miracolul poporului roman: ca a supravietuit in aceste conditii
Sunt sigura ca am fi fost slavi si teritoriul se numea nu Dakorusia, ci Dikorusia („dikii” =salbatic). Macar atunci ma numeam pe buna dreptate Olga…