Unii au fost contemporani cu Mozart, altii cu Wagner. Eu ma bucur ca sunt contemporan cu un muzician care a exploatat la maxim specificul perioadei sale: Jean Michel Jarre.
Folosind tot felul de masinarii si instrumente inedite, a creat niste albume pe care, daca le asculti de la un cap la altul, iti spun adevarate povesti si nu orice fel, ci unele gen Mahabharata, care se pot intinde atat cat te lasa imaginatia si dincolo chiar.
In ceea ce priveste spectacolele, prefer desfasurarea lui de forta si de gust, decat toate epatarile gen Madonna.
Daca exista cineva care sa nu stie de Calypso, rusine voua! 😀 Cand am auzit melodia asta aveam mai putin de 10 ani, dar nu ma intreba in ce imprejurari. Imi place Jean Michel Jarre pentru ca surprinde de fiecare data si sunt tare de acord cu tine la capitolul imaginatie… te duce departe daca ai chef sa ii dai frau liber. Cool! High five!