In interiorul omului de otel

stalinDe ce ar vrea cineva sa afle detalii despre Stalin? Omul pe care multi il considera mai rau decat Hitler (in acelasi dulce spirit al lui Bruce Lee il bate pe Van Damme) a facut subiectul multor analize, carti, documentare, incat parca mai indicat ar fi sa ii lasam oasele sa se odihneasca (nu pot sa zic in pace, ca nu o merita) si sa ne vedem de viata noastra.

Simon Sebag Montefiore, un excelent povestitor (vezi dovada aici) si un mare cunoscator al istoriei  Uniunii Sovietice (vezi dovada aici) de alta parere si s-a aplecat asupra acestui om care, ne place, nu ne place, a modelat cursul secolului al XX-lea, explorandu-i personalitatea, fateta cu fateta.

Stalin. Curtea tarului rosu nu e o carte facila, chiar si pentru simplul motiv ca este una mare. Stalin a trait mult, a facut multe, iar autorul s-a ambitionat sa exploreze nu numai lucrarile dedicate lui deja consacrate, dar si un volum imens de corespondenta nepublicata pana acum.

Ca urmare a acestui efort titanic, am cunoscut laturi ale infamului si abilului georgian pe care nu le-as fi banuit. Relatia cu scriitorii, bunaoara. Respectuos, dar si asupritor cu oamenii de litere, ii datoram lui Stalin ca Pasternak n-a patit-o prea rau si a apucat sa-si scrie capodopera. In acelasi timp, tot Stalin a inceput sa aiba idei in acest domeniu, si lui ii datoram realismul socialist si toate expresiile sale minunate.

Desi Montefiore e scrupulos ca istoric, isi acorda placerea de a creiona personajele care s-au perindat in preajma dictatorului cu un fler aproape scriitoricesc. Jdanov, Beria, Kirov si altii sunt descrisi cu tuse rapide, dar groase si li se acorda suficienta atentie, astfel incat sa-si faca loc pe langa Stalin in povestea acestui, sa nu fie doar pioni care au fost mutati si sacrificati, dupa caz.

Si ca sa raspund la intrebarea inevitabila: nu, Stalin nu e umanizat in sensul ca e cosmetizat, nicio crima a sa nu e trecuta sub tacere.

Urmarind viata acestui om remarcabil din copilarie pana la sfarsitul faraonic, am incercat sa deslusesc un sens al istoriei. Si n-am reusit intru totul. In manuale, epoca sa este prezentata cronologic si pare a avea un traseu clar. Nu a fost asa. Hazardul, inspiratia sau lipsa ei, arbitrariul sunt omniprezente. Cine ignora acesti factori, o face pe raspunderea lui.

P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru povestea unui om important si naspa.

Leave a Comment.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.