La cartea laudata sa nu vii cu sacul de pretentii

Freakonomics de Steven D. Levitt si Stephen J. Dubner este o carte care, fara a fi rea, are neajunsul ca, datorita unui titlu foarte incitant si a unei publicitati indesate, da impresia ca va lamuri definitiv si decisiv marile enigme ale lumii contemporane.

Evident ca nu e cazul, iar cine si-a creat un orizont de asteptari prea mare va fi inevitabil dezamagit, pentru ca Freakonomics nu este decat o suita de studii de caz care demonstreaza ca ratiunea, lipsa de prejudecati si cifrele (sau statisticile), corelate, pot dezvalui motivatii reale si perspective globale corecte.

Cartea are mai multe capitole, distincte ca tematica, dar unite sub acelasi indemn la o gandire eliberata de prejudecati, si este un amestec de istorie, statistica si macroeconomie. Cele mai atractive si relevante mi s-au parut cel despre cum a fost infrant Ku Klux Klan-ul si cel despre cum sunt depistati profesorii trisori, cele despre modul cum a influentat legalizarea avorturilor scaderea criminalitatii si despre universul traficantilor de droguri sunt asa si asa, iar cel despre modul cum numele influenteaza viata si cariera unui om e prea imbacsit ca sa intereseze prin altceva decat prin concluzii.

Fara sa vreau, citind Freakonomics, mi-am adus aminte ca Dinel Staicu pretindea ca are un doctorat in economie, cu tema economie subterana. Cine stie cunoaste.

Desi interesul pentru ideile si faptele din Freakonomics este diminuat de faptul ca analizele vizeaza tabloul socio-economic din SUA, iar tarisoara noastra are multe alte apucaturi, cartea are meritul real de a indemna la reflectie. Iar un impuls in plus de a nu ne mai avanta orbeste in concluzii e binevenit oricand.

3 Comentarii

Lasa un comentariu.