Lasam istoria sa se repete?

Exista doua mari curente in filosofia istoriei, care se dueleaza mai acerb decat cei doi idioti cu BMW (unul alb, altul negru), pe care i-am vazut mai deunazi intrecandu-se in amiaza-mare la interesectie, intr-un total dispret fata de siguranta cetatenilor.

Unii cred ca istoria este ciclica, se repeta la nesfarsit si nu face decat sa ia forme particulare.

Altii considera ca orice eveniment este unic si irepetabil si „nu ne scaldam niciodata in aceeasi apa a unui rau”, dupa cum spunea Heraclit.

N-am inca o varsta atat de inaintata, incat sa ma fi pronuntat, insa Un vapor pentru infern de Gilbert Sinoue inclina balanta considerabil catre prima dintre ipoteze.

Cartea urmareste cateva luni din tragicul periplu al vasului de pasageri SS Saint-Louis, care purtand cateva sute de evrei refugiati din Germania nazista in anii premergatori celui De-al Doilea Razboi Mondial, n-a permit permisiunea de a-i debarca la destinatie, in Cuba, dar nici in democratia-fanion a acelor vremuri, Statele Unite ale Americii, aducandu-i inapoi in Europa unde pe ce mai multi i-a asteptat Shoah.

Prin consultarea unui vast material documentar, autorul reuseste sa construiasca o naratiune care, desi nu atinge niciodata stadiul de literatura pursange, puncteaza la dramatism si tragism excelent dozat.

Ajuta si datarea fiecarui capitol cu ziua pe care o descrie, precum si trecerile rapide de la personaje din diversele tabere ale acestei povesti triste. Daca vreun producator de la Hollywood s-ar gandi vreodata sa faca un film dupa Un vapor pentru infern (si ma mir ca nu le-a venit inca ideea), nu-mi pot imagina drept coloana sonora altceva decat ticaitul insuportabil compus de Hans Zimmer pentru Dunkirk.

Acum sa facem un minuscul exercitiu de imaginatie: sa inlocuim cuvantul evrei cu cel mai general „refugiati”, sa schimbam anii de desfasurare, 1938-1939, cu unii apropiati de prezent si sa vedem daca situatia pare cunoscuta.

Aproape leita, nu-i asa?

Nu-mi sta in putere sa raspund la intrebarea retorica pe care am formulat-o in titlu, insa sper macar sa va fi convins ca Un vapor pentru infern poate fi o fatidica premonitie venind, paradoxal, din trecut.

P.S. Multumesc celor de la libraria online pentru constatarea ca sfintii nu au ce cauta in istorie.

Lasa un comentariu.