Non-fictiuni pe care le-am citit (12)

Timpul trece si cititul merge:

non fictiuni1

This Is Your Brain on Music – m-am aplecat cu mare entuziasm asupra acestei carti, dupa ce educatia muzicala mi-a fost considerabil imbogatita de extraordinarul proiect Europa Season al Filarmonicii Oltenia. Din pacate, cartea lui Daniel Levitin m-a descurajat rapid, pentru ca abunda in termeni tehnici neuro-muzicali, fiind probabil utila pentru un specialist din oricare din aceste doua domenii. Insa cu ceva tot am ramas: autorul mentioneaza multe creatii muzicale, de diverse feluri, pe care le cautam apoi, convingandu-ma de fiecare data ca aceasta capacitate a omului de a genera si asocia sunete este una dintre cele mai mari realizari ale sale.

non fictiuni2

Sceptical Essays – o colectie de panseuri ale unui mare, dar si controversat umanist al secolului trecut, Bertrand Russell. Cunoscandu-l din alte scrieri, i-am recunoscut si aici adversitatea fata de religie, poate justificata atunci, dar desueta pentru cititorul din prezent. La fel de depasite mi s-au parut si alte eseuri, fapt justificat intr-o oarecare masura de perioada in care au fost scrise (inainte de Al Doilea Razboi Mondial), insa sunt si pagini care explica de ce Russell a ramas un ganditor atat de popular – luciditatea, modul sistematic de a aborda scepticismul si fluiditatea argumentarii sunt de trecut prin cap si chiar ramas acolo, daca se poate.

non fictiuni3

Thinking, Fast and Slow – in seria de articole dedicate cartilor de non-fictiune, se regasesc multe lucrari care contin referinte la aceasta; nu e de mirare, pentru ca Daniel Kahneman este intr-adevar un titan al psihologiei aplicate, aceea care explica simplu si clar cum opereaza mintea umana, sau, mai bine zis, cum esueaza sa opereze. Premisa de la care porneste autorul este ca avem doua moduri de gandire, unul rapid, instinctual, bazat pe reflexe si emotii, oltenesc sa-i spunem, si unul incet, calculat, bazat pe cifre si statistici, ardelenesc sa-i spunem. Cartea este compusa din ipoteze si demonstratii ale modului cum sistemul oltenesc ii ia fata celui ardelenesc, fapt firesc pana la un punct, insa si cu rezultate nefaste in materie de aprecieri de situatii, oamenii si decizii. Lectura cartii lui Kahneman nu este chiar facila, pare redundanta pe alocuri, insa este un antrenament nepretuit in a ne indeparta, macar un pic, de irationalitatea care ne domina fiinta.

Non-fictiuni pe care le-am citit

Non-fictiuni pe care le-am citit (2)

Non-fictiuni pe care le-am citit (3)

Non-fictiuni pe care le-am citit (4)

Non-fictiuni pe care le-am citit (5)

Non-fictiuni pe care le-am citit (6)

Non-fictiuni pe care le-am citit (7)

Non-fictiuni pe care le-am citit (8)

Non-fictiune pe care le-am citit (9)

Non-fictiuni pe care le-am citit (10)

Non-fictiuni pe care le-am citit (11)

 

Lasa un comentariu.