Non-ficțiuni pe care le-am citit (40)

E greu să deslușim întru totul sensul lumii, dar putem măcar încerca, iar lectura e unul dintre cei mai credibili ghizi:

Cetatea Soarelui – una dintre marile construcții intelectuale ale Renașterii, rămasă puțin în umbră față de Utopia lui Thomas More, care a impus conceptul însuși în mentalul colectiv. Autorul, Tommasso Campanella, a avut o personalitate și o viață de poveste, iar societatea pe care o propune are de toate: anacronisme, astrologie masiv, eugenie, dar și drepturi egale între bărbați și femei, precum și un sistem grafic și unitar de învățământ pasiv care mi s-a părut foarte coerent. Indiferent că rezonezi sau dezaprobi, a fi expus la astfel de idei este, așa cum se menționează și în excelenta prefață a ediției de față, un câștig în sine.

Guns, Germs, and Steel – o carte mare (la propriu și la figurat), care exasperează prin dimensiuni și prin faptul că autorul se învârte practic în jurul aceleiași idei. Însă aceasta din urmă nu este un defect, ci de fapt marea sa calitate, deoarece Jared Diamond își acordă lungimi copioase pentru a ilustra ceea ce el consideră a fi cheia dezlegării supremei enigme a istoriei: de ce unele societăți au prosperat, s-au extins și le-au dominat pe altele, care, deși strălucite în felul lor, au sucombat fără a avea vreo șansă (un exemplu este cel al imperiului incașilor la contactul cu mâna de conchistadori spanioli). Esența teoriei sale e următoarea: anumite zone geografice, în perioade decisive ale evoluției omului, au favorizat cultivarea plantelor și domesticirea animalelor, ceea ce a permis coagularea unor comunități mai largi, care, la rândul lor, au favorizat specializarea și inovația. În paralel, ancestrala interacțiune cu anumite necuvântătoare din bătătură a ajutat anumite grupuri umane să devină imune la bolile care au venit pe această filieră, în timp ce altele, separate de bariere geografice insurmontabile, s-au pomenit neputincioși în fața unor patogeni pe care acum i-am considera banali. Ajuns aici, nu pot să nu menționez o paralelă care are sau n-are temei: oare această izolare geografică a celor două Americi (și sensibilitatea astfel rezultato) să fie cauza pentru care, chiar în aceste momente, SUA și Brazilia înregistrează printre cele mai multe cazuri de Covid-19 din lume? Deși rațiunea îmi spune că nu pot să ader cu totul la verdictele lui Jared Diamond, tot îi sunt recunoscător pentru hrană pentru minte pe care mi-a oferit-o.

America – acum, când nu mai e mult până la cele mai fierbinți alegeri prezidențiale din istoria recentă a Statelor Unite, nu-mi pot imagina o carte mai bună de citit decât aceasta, care însoțit documentarul cu același nume al lui Alistair Cooke, pe același plan de monumentalitate cu Civilization al lui Sir Kenneth Clarke sau The Ascent of Man al lui Jacob Bronowski. Faptul că relatarea despre (încă) hegemonul lumii contemporane se oprește prin anii ’70 nu îi știrbește din valoarea educativă, dimpotrivă, așa cum autorul mărturisește, e mai greu să explici evenimente și evoluții când ești în mijlocul lor. Privind, însă, de la distanța unor secole, Cooke e desăvârșit în a explica lucid și pitoresc epopeea americană, de la fondarea primelor colonii și lupta pentru independență la cucerirea Vestului și epoca marilor stăpâni ai capitalului. Nu lipsesc figuri de președinți precum Washington, Lincoln sau Wilson, dar grosul celor care se regăsesc în această poveste constă în exploratori, antreprenori, escroci, mafioți, inventatori, imigranți, iar aceasta este o lecție pentru românii secolului XXI – o societate e făurită de toți, nu doar de ăia din capul trebii. Am omis în mod deliberat să menționez amănuntul esențial că Alistair Cooke, deși a trăit în America în cea mai mare parte a vieții, a fost englez, și care este cea mai preț calitate a acestei nații remarcabile? Umorul, bineînțeles. Istoria este cea mai frumoasă poveste, dar, când o spune unul născut în Insulele Britanice, este și dezastruos de comică.

Non-ficţiuni pe care le-am citit

Non-ficţiuni pe care le-am citit (2)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (3)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (4)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (5)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (6)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (7)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (8)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (9)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (10)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (11)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (12)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (13)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (14)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (15)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (16)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (17)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (18)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (19)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (20)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (21)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (22)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (23)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (24)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (25)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (26)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (27)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (28)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (29)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (30)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (31)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (32)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (33)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (34)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (35)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (36)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție de pandemie

Non-ficțiuni pe care le-am citit (38)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (39)

Leave a Comment.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.