Odă Oceaniei

Anul acesta nu se va decerna Premiul Nobel pentru Literatura, ca sa aiba timp cei de la Academia Suedeza sa curete niscaiva scandaluri sexuale, asa ca m-am gandit sa continui sa umplu golul lecturilor din autori distinsi cu acest premiu si m-am oprit asupra lui Jean-Marie Gustave Le Clezio.

Caracterizat de juriul suedez drept „autor al inovatiilor, al aventurilor poetice si al extazului senzual, explorator al umanitatii aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei dominante”, Le Clezio confirma eticheta care ii este atribuita si in Raga.

O lucrare greu de categorisit din punct de vedere stilistic, insa cu o viziune ideologica incontestabila.

Nu e in niciun caz un roman, desi se simte peste tot ca randurile scrise ii apartin unui om al literaturii.

Nu e nici carte de calatorie sau etnografica, pentru ca pe autor il intereseaza mai mult decat simpla descriere a locurilor si oamenilor pe care ii intalneste, ci sa patrunda in sfere mai spirituale ale acestora prin filtrul propriei constiinte.

Ne e nici macar carte de istorie, pentru ca, desi Le Clezio apeleaza la diverse surse, nu ii slujesc decat sa isi ilustreze pozitia partizana, aceea de avocat care solicita o reparatie istorica Oceaniei, acel continent carui ii cunoastem existenta, dar pe care nu i-o mentionam niciodata cand enumeram marile subdiviziuni ale mapamondului.

O nedreptate care i s-a facut populatiei acestei regiuni si de gravitatea careia scriitorul m-a convins prin proza sa dureroasa si patetica atat cat e necesar e sclavia la care au fost supusi bastinasii de catre aceleasi natii carora, paradoxal, le datoram multe dintre institutiile democratice ale prezentului: francezii si englezii.

Neprihanirea nu exista in istorie.

Chiar daca este o carte scurta, Raga invita la o lectura lenta, precum plimbarea cu pantalonii suflecati si picioarele goale pe nisipul maturat de valurile marii. Mersul incet favorizeaza senzatii recurente, care capata treptat sensul unui amintiri indestructibile.

Am citit scriitori laureati cu Nobel mai performati ca Jean-Marie Gustave Le Clezio, insa stiu ca acest premiu nu este numai pentru viata interioara transpusa in scris, ci si pentru o viata exterioara dedicata unei cauze.

Ca avocat al Oceaniei, dar si al altor civilizatii pe care ar trebui sa ne ferim sa le numim minore, autorul francez isi ocupa rezervat, dar cu demnitate, locul in aceasta ilustra galerie a literaturii.

P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru ca m-au ajutat sa suplinesc lipsa Premiului Nobel pentru Literatura din acest an.

Lasa un comentariu.