Ruşii la all-inclusive

După entuziasmantul delir bahic şi intelectual din Moscova-Petuşki a lui Venedikt Erofeev, nu credeam că mă mai pot surprinde ruşii în materie de literatură, însă se pare că m-am pripit cu concluziile.

Ucide arbitrul! a Fraţiilor Presniakov îl acoperă pe predecesorul de mai sus la tot ce a excelat şi mai şi plusează câteva jetoane de inepţie savuroasă, toate aduse la zi.

Într-un orăşel atomic rusesc, trei prieteni cu nivele de intelect variabile (în jos) şi o tipă descurcăreaţă într-ale Internetului se supără nevoie mare că arbitrul nu dă ţării lor un penalty în finala Campionatului Mondial de Fotbal şi se hotărăsc să-i facă de petrecanie.

Această morbidă decizie îi conduce pe membrii acestui comando tâmp şi cu un nivel de civilizaţie mai scăzut ca procentele lui Tăriceanu la europarlamentare într-o staţiune all-inclusive din Antalya.

Din acel moment începe un iureş de absurdităţi pe care mintea mea, orientată spre logică, nu le prea poate descrie adecvat.

Oricum, dacă aţi petrecut măcar un sejur vreodată într-o staţiune de acest fel, îi veţi recunoaşte toate facilităţile şi practicile filtrate printr-o voce narativo-descriptivă aiuritoare, care nu iartă pe nimeni şi nimic, cu atât mai puţin pe sine.

Fraţii Presniakov sunt recunoscuţi pentru capacităţile lor dramaturgice (cică ar fi cei mai jucaţi ruşi după Cehov), iar asta se vede din structura textului, dominată de dialog şi de scurte şi precise prezentări de acţiuni ale personajelor, adică un fel de indicaţii scenice.

Dincolo de băşcalie, însă, se pot desprinde multe despre conştiinţa rusului de început de secol al XXI-lea. Acel rus dostoievskian şi gogolian e încă acolo, sentimentul ambiguu de superioritate şi inferioritate faţă de alţii e tot acolo, dar am observat şi o conştiinţa a ce nu merge în Rusia acestui moment, un strigăt de revoltă, aproape paleodemocratic, aş spune.

Poate că ruşii nu sunt pierduţi pe vecie, deşi unii, mai ales personajele din Ucide arbitrul! sunt vai de mama lor.

Un amănunt simpatic: cartea Fraţilor Presniakov a fost tradusă în română de Fraţii Vakulovski şi nu e o glumă.

P.S. Mulţumesc celor de la librăria online Libris pentru un sejur la all-inclusive în stil rusesc.

Lasa un comentariu.