Surori de zei

Ceremonia de decernare a Globurilor de Aur de ieri seara a stat sub semnul protestului fata de hartuirea sexuala a femeilor de la Hollywood si nu numai, iar aceasta controversa a fost extinsa si la pozitia inferioara pe care reprezentantele sexului frumos inca o au fata de barbati in diverse aspecte ale vietii.

Intr-un atare context, mi se pare de interes sa ne aplecam asupra unui volum care urmareste o istorie mai putin cunoscuta: Cronica reginelor Egiptului de Joyce Tyldesley – pe care am primit-o prin bunavointa celor de libmag.ro.

Primul lucru pe care il veti remarca la acest articol este ca imaginea de sus nu reprezinta coperta principala, ci pe aceea inferioara, insa exista o explicatie simpla pentru aceasta ciudatenie.

De fiecare data cand imi cade in mana o carte noua o intorc pe toate fetele, o frunzaresc si incerc sa ma obisnuiesc cu prezenta ei fizica. Acum am fost instantaneu cucerit de sublimul pe care o degaja celebrul bust al lui Nefertiti, fotografiat din spate. Un gat prelung si gratios si o armonie a formelor care nu sunt doar o expresie a hieraticei propagande care caracterizeaza sculptura antica egipteana, ci si o pasiune autentica pentru esteticul feminin.

Evident, exista o sectiune dedicata acestei opere de arta si nu ar trebuie sa fie o surpriza ca se cunoaste numele celui care a realizat-o – Thutmes. Frumusetea si delicatetea lui Nefertiti nu sunt doar rodul muncii unui mestesugar, ci mai degraba al dragostei de frumos a unui artist autentic.

Asa cum o arata si numele, Cronica reginelor Egiptului este o insiruire a sotiilor, fiicelor si mamelor faraonilor, de la cele mai vechi dinastii pana la Cleopatra, rasfata cinematografiei si literaturii, redactata sistematic, detaliat si insotita impecabil de ilustratii bogate si medalioane explicative.

Un aspect care reiese dupa ce parcurgi chiar si o treime a cartii este numarul imens de nume consemnate de diversele surse istoriografice. E adevarat, sotiilor de faraoni nu au fost decat cu mici exceptii (cum ar fi Hatshepsut) puse pe acelasi piedestal cu monarhii celor doua regate hranite de Nil, insa tot atat de adevarat este ca o cronologie precum cea de fata n-ar fi fost posibila, daca femeii egiptene nu i s-ar fi acordat mai multa importanta in aceasta arie culturala decat in oricare alta a antichitatii.

Un alt aspect, de asemenea legat de numele reginelor Egiptului, este ca sunt mai pitoresti si mai variate decat ale cele ale mult mai importantilor lor soti. Va dau cateva exemple din cele foarte multe pe care le aminteste cartea: Tawosret, Batirytes, Hetephernebti, Bunefer, Tetisheri, Manuwai, Bintanath, Karomama.

Civilizatia Egiptului antica ne umple de uimire prin piramidele, templele si sarcofagele sale, insa o simtim departe.

Ne-o apropie, insa, atitudinea respectuoasa si afectuoasa fata de femei.

Lasa un comentariu.