Inceputul de an a fost plin de lecturi, iar printre acestea s-au strecurat si trei noi lucrari de non-fictiune:
Barcelona – povestea succesivelor etape care au marcat evolutia acestui oras aparte, filtrata de dragostea iremediabila pe care Robert Hughes o are fata de acesta, primul argument fiind si subtitlul cartii – The Great Enchantress. Autorul nu este, insa, un idolatru, ci isi respecta blazonul de istoric si jurnalist si puncteaza si laturi mai sumbre, sau macar hilare, ale mentalitatilor care au condus Barcelona la a arata si reprezenta ce este astazi. Cele mai inedite si frapante consideratii ale sale sunt cele despre Gaudi, caruia ii nuanteaza personalitatea si ii pune in lumina creatiile prin prisma unor mentalitati care se opun alurii de erou modern pe care i-a conferit-o posteritatea.
Asa a descoperit omul cainele – un mare iubitor al animalelor, dar mai ales al speciei canine, laureatul de premiu Nobel pentru Medicina Konrad Lorenz demonstreaza ca ar fi fost un candidat serios si la cel pentru literatura, oferindu-ne o suita de povestiri, sfaturi (de cunoscatori) si reflectii asupra relatiei cainelui cu omul. Fara sa fi fost vreodata detinator sau pasionat de astfel de patrupede, am fost asa de prins de harul de povestitor si de logica etologica a autorului, incat, de atunci, ii urmaresc pe toti cainii care imi ies in cale cu mai multa atentie si am impresia ca ii inteleg mai bine.
The Mismeasure of Man – o incursiune, careia nu ma sfiesc sa-i spus epopeica, in multitudinea de moduri eronate in care omul si-a evaluat inteligenta si, mai ales, a evaluat-o pe a altora, categorisindu-i pe unii drept inferiori a priori. Stephen Jay Gould a fost paleontolog, iar abordarea sa este sistematica, mai ales ca il ajuta vastele cunostintele de statistica. Exact acea parte menita a demonsta cu argumente matematice mitul IQ-ului mi s-a parut foarte grea, insa bogatia detaliilor istorice (n-aveti idee ce perceptii aveau Lincoln si Darwin, doi tipi altminteri remarcabili, despre semenii lor de culoare) si revelatiile referitoare la scopul initial al testelor de inteligenta reprezinta o lectura obligatorie pentru oricine lucreaza cu oamenii. Concluzia este fara dubiu: desteptaciunea nu este un dat si nu este unica, este dependenta de mediu si de multe conditii, iar rasismul si discriminarea se pot manifesta si mai subtil decat in filmele hollywood-iene. Exista persoane cu deficiente mintale, fara doar si poate, insa, pentru restul, aveti grija cand folositi cuvantul „prost”, s-ar putea sa aiba efect de bumerang.
Non-fictiuni pe care le-am citit
Non-fictiuni pe care le-am citit (2)
Non-fictiuni pe care le-am citit (3)
Non-fictiuni pe care le-am citit (4)
Non-fictiuni pe care le-am citit (5)
Non-fictiuni pe care le-am citit (6)
Non-fictiuni pe care le-am citit (7)
Non-fictiuni pe care le-am citit (8)
Non-fictiune pe care le-am citit (9)
Non-fictiuni pe care le-am citit (10)
Non-fictiuni pe care le-am citit (11)
Non-fictiuni pe care le-am citit (12)
Non-fictiuni pe care le-am citit (13)
Non-fictiuni pe care le-am citit (14)
Non-fictiuni pe care le-am citit (15)
Non-fictiuni pe care le-am citit (16)
Non-fictiuni pe care le-am citit (17)
Non-fictiuni pe care le-am citit (18)
Non-fictiuni pe care le-am citit (19)
Non-fictiuni pe care le-am citit (20)
Non-fictiuni pe care le-am citit (21)
Non-fictiuni pe care le-am citit (22)
Non-fictiuni pe care le-am citit (23)
Non-fictiuni pe care le-am citit (24)
Non-fictiuni pe care le-am citit (25)