Citim sau nu?

Libris.ro

Prietenii de la libraria online Libris m-au provocat la o mare dilema: Mai citim sau nu? Daca da, citim mai mult ca inainte?

Grele intrebari si naiv ar fi acela tentat sa raspunda cu un da sau nu definitiv. Insa provocarea celor de la Libris (care au o oferta impresionanta de carti online) imi da ghes prea mult pentru a o refuza.

Voi incepe cu niste consideratii cantitative, iar reperul temporal este perioada comunista, pe care multi o evoca nostalgic, chiar si numai prin prisma cititului. Nu discutam de perioada de dinainte de anii ’40 ai secolului trecut, deoarece rata alfabetismului era prea mare pentru ca prezenta dilema sa mai aiba relevanta.

Numarul de carti editate in prezent este colosal mai mare decat in trecut, asa ca putem presupune ca acum se citeste mai mult.

In contrapondere, metodele de petrecere a timpului liber sau de invatare s-au diversificat masiv, astfel ca, din acest punct de vedere, am fi indreptatiti sa credem ca se citeste mai putin.

Ca urmare, cei doi indicatori de tip cantitativ se echilibreaza reciproc, iar raspunsul trebuie cautat nu la intrebarea: Cat se citeste?, ci la Cum se citeste?

Ajuns in acest punct, o sa ma aventurez sa dau un raspuns raspicat: Se citeste mai prost ca inainte.

De ce? Aveti putintica rabdare, ca va spun.

In primul rand, ii excludem din discutie pe aceia care sunt pierduti din start pentru cauza cititului. Ne intereseaza doar cei care lectureaza in mod constant (Nota Bene! Constant nu inseamna neaparat des).

Asadar, avem persoane care citesc asa cum se imbraca: la moda. Aceasta apetenta pentru a fi la curent cu ce e in voga explica succesul unor creatii prapastioase precum 50 de umbre ale lui Grey, Codul lui Da Vinci sau saga Amurg.

Apoi, ii avem pe cititorii elitisti, care ii dispretuiesc pe cei de mai sus; pentru acestia, a citi este o metoda de a se distanta de vulg, de a-si valida propria persoana.

O categorie mai noua, generata de tehnologia in permanenta evolutie, este cea a cititorilor de franturi. Cand spun franturi, ma refer la articole, studii, liste, recenzii si toate pleiada de forme minimale de scriitura in care abunda internetul. Nimic rau, la prima vedere, dar unde este rabdarea si cufundarea in introspectie care insoteste orice carte buna?

Daca m-as lasa in voia malitiozitatii, as putea continua acest bestiar al cititorilor, insa imi place mai mult sa afirm ca, si daca scadem din numarul lor total pe toti cei de mai sus, tot ramane o diferenta semnificativa de persoane care citesc pentru a cunoaste si pentru a se cunoaste, pentru a sti si pentru a-i ajuta pe altii sa stie.

Partea si mai frumoasa este ca nu sunt grupati intr-un trib izolat. Se gasesc pretutindeni, in biblioteci, in parcuri, baruri sau trenuri, iar aceasta imi confera incredere in viitorul cartii.

 

Libraria online ideala

libris.ro_-300x286

Prietenii de la libraria online Libris se pregatesc sa celebreze cinci ani de existenta in slujba cititorilor, asa ca au pus la cale un concurs la care ma inscriu cu mare drag, mai ales ca provocarea aruncata nu e de ici, de colo: cum arata libraria online ideala?

O librarie online are cateva dezavantaje fata de una din plan real: unul ar fi mirosul cartilor, teancul de volume pe care le trantesti cu satisfactie la casa, pentru a te intoarce rapid sa insfaci si acel mic Tagore la promotie. Intr-o librarie online nu pierzi ore intregi frunzarind si incercand in zadar sa te decizi, stiind ca ai bugetul limitat. Intr-o librarie online nu simti terapia nevazuta a cartilor.

Pentru ca nu poate vinde doar carti online, o librarie online trebuie sa compenseze toate acestea printr-o functionalitate impecabila. E o imensa baza de date, deci titlurile trebuie sortate simplu si rapid; e un motor de cautare, deci trebuie sa ma conduca la ce vreau sau sa intuiasca atunci cand nici eu nu stiu clar.

Pomeneam de rasfoit, as vrea sa pot face asta si intr-o librarie online, sa arunc o privire intr-un roman recent ultra-laudat, ca sa ma conving ca ma atrage stilul, ca rezonez cu scriitura sau cu subiectul.

Pana sa ajung a-l rasfoi, as vrea sa fiu ghidat de cineva, asa cum fac persoanele bine instruite din librariile din plan real. Nu vreau reclame sforaitoare, ci un asistent virtual spiritual si documentat, care imi intelege gusturile, fie ca vreau dezvoltare personala, 50 de umbre ale lui Grey sau Schopenhauer.

Asa cum imi admir noile volume aranjate pe raft cu grija sau intr-o fermecatoare dezordine, asa vreau sa imi contemplu achizitiile de pe o librarie online. Cei de la site-ul de jocuri www.gog.com au un sistem foarte simpatic de raft virtual si asa dori sa il vad implementat si pe site-ul celor de la Libris. As putea astfel sa-mi dau seama cum mi-au evoluat gusturile de-a lungul timpului, ce preocupari constante vs. impulsuri de moment am avut, m-as vedea reflectat intr-o oglinda bibliofila si mi-ar fi drag sa revin in aceasta librarie online cat mai des cu putinta.

Ce este o carte buna?

Niste amici au lansat o provocare. De fapt ii stiti, sunt cei de la Libris, librarie online unde gasiti carti in format fizic sau carti online, dupa plac.

Manusa pe care mi-au aruncat-o nu e una prea catifelata, pentru ca intrebarea e grea: Ce este o carte buna? Pare cea mai simpla interogatie din lume, dar cand e sa-i formulezi clar raspunsul, sa il scoti din starea embrionara a gandului si sa il transpui in cuvinte, simti ca pierzi ceva, oricum l-ai intoarce.

Dar n-am ajuns degeaba la aceasta varsta respectabila citind carti. Am gasit o solutie pe care o imprumut dintr-o alta arta, nu cea a scrisului. Michelangelo se uita la o bucata de marmura si deja vedea Pieta in mijlocul ei. Ce urma nu era decat sa elimine partile care acopereau capodopera. Asa voi proceda si eu si va voi spune ce nu este o carte buna.

O carte buna nu te descurajeaza prin marime, nu te aduce in starea sa faci subler dintre degetul mare si aratator, ca sa-ti confirmi cu groaza cat ai de lecturat. O carte buna nu e o povara.

O carte buna nu iti provoaca o stare neplacuta, sora cu anxietatea, izvorata din simpla reflectie: puteam sa vad un film cat timp am pierdut citind-o, sa ma plimb, sa imi fac un pic de curat in dulap etc. O carte buna se masoara in placere, nu in timp.

O carte buna nu se pierde in meandrele unei biblioteci, nu se rataceste printre alte volume,  ea troneaza printre ele. O carte buna nu se uita.

O carte buna nu este o raritate, nu are doar o editie pe care o cauta numai buchinistii si bibliofilii. O carte buna se reincarneaza la fiecare generatie.

O carte buna nu e umbrita de ecranizari si transpuneri in alte medii, nu paleste in fata lor, ci le domina. O carte buna e reperul dupa care se judeca toate celelalte.

Sclavii lui Michelangelo sunt magnifici tocmai pentru ca sunt neterminati, asa ca ma opresc si eu aici. Mi-au scapat multe, stiu, dar ma pun chezas ca, de veti aplica toate cele de mai sus, veti intrezari cu siguranta ce este o carte buna.

De ce sa citim?

Prietenii de la Libris, librarie online, dar si foarte reala, mai accesibila fizic celor din Brasov (restul omenirii are la dispozitie oferta de carti online) m-au provocat sa gasesc 10 motive pentru care lumea merita sa citeasca. Cu modestia-mi proverbiala declar ca le-am gasit si ca nu mi-a luat mai mult de 2 minute la fiecare. Iata-le:

1. La inceput a fost Cuvantul. E posibil sa nu va placa fraza asta, sa nu aderati la sistemul pe care se sprijina, dar e de necontestat ca unii isi fundamenteaza astfel credinta. In ultima instanta, a citi inseamna a cinsti una dintre cele mai importante inventii ale omenirii: alfabetul si cuvantul scris.

2. Cititul te face BMF (cei care nu stiu ce reprezinta BMF sunt invitati sa vizioneze de urgenta Pulp Fiction). Un exemplu rapid de BMF generat de citit. In The Rock, regizat de Michael Bay, cu Nicolas Cage si Sean Connery, agentii FBI se duc sa-l scoata dintr-o inchisoare pe singurul om care a evadat vreodata din Alcatraz. Cadru scurt cu o usa de grilaj care isi arunca umbra asupra urmatorului cadru – coperte de Sun Tzu, Shakespeare et comp. Adaugati la asta prezenta scenica a unui Sean Connery batran, dar in forma, cu vocea-i unica, si aveti un BMF.

3. Orson Welles spunea: in avion nu exista decat doua senzatii – plictiseala sau teroarea. De a doua am fost ferit, dar nu si de prima, pentru ca nu am avut nicio carte la mine, asa ca am citit materialele promotionale pana am invatat preturile la suveniruri mai bine decat stewardesele si instructiunile de salvare pana am simtit ca plesnesc.

4. Toata lumea vrea sa se dea mare. Pe Facebook, pe Twitter, pe strada, peste tot si in fel si chip. Cititul este un motiv de fala care este aproape scuzabil. Aproape.

5. Cititul previne dementa. Nu ma refer doar la afectiunea persoanelor mai in varsta, ci mai ales la cea a tinerilor. Poate ca dobitocul care a omorat doi oameni cu masina nu ar fi simtit atat impulsul hormonal de a apasa acceleratia, daca ar fi pus mana pe cate o carte si si-ar mai fi lasat intelectul ferfelita sa fie slefuit un pic. Cat de dureros este acest „poate” cand vorbim de o tragedie iremediabila!

6. Il voi cita pe Will Smith care spunea: Un barbat adevarat (varianta atenuata de BMF – n.n.) trebuie sa faca doua lucruri in viata – sa alerge si sa citeasca. Lasam deoparte discutia cu alergatul si ne concentram pe citit. Spunea Will Smith ca orice problema ai avea, undeva, candva, cineva a scris ceva despre asta. Cititul iti ofera intelegerea si compasiunea pe care uneori lumea ti le refuza.

7. Cititul duce spre introspectie, instrospectia duce catre eul interior, eul interior este cheia unei existente implinite. Master Yoda ar fi mandru de rationamentul asta: Right are you, my Bulgarian Padawan!

8. Omul cat traieste, invata. Mai ales intr-o lume exagerat de alerta, precum cea contemporana. Indiferent ce tehnici NLP folositi, ce metode audio-inductive va recomanda psihologul, procesul de invatare este indisolubil legat de citit. Iar disponibilitatea pentru invatare este precum musculatura – o dezvolti lucrand-o.

9. Cine citeste isi dezvolta vocabularul, gramatica, abilitatile de comunicare si atitudinea proactiva. Limbajul de lemn are beneficiile lui, nu-i asa?

10. La inceputurile Evului Mediu, carturarii cu pretentii de creativitate erau un fel de disidenti. Foarte bine vazuti erau, in schimb, cei care se pricepeau si apelau exclusiv la compilat ce scrisesera altii. Permiteti-mi, deci, sa ma prefac a trai in acea perioada istorica si sa reiau tot ce au spus atatia inaintea mea, ca acela care citeste nu traieste doar o viata, ci o mie. Si traind atatea, ajungi sa iubesti pe aceea care este reala si irepetabila.

Libris.ro

Libris.ro iti scoate cartile din wishlist si ti le trimite acasa!

Lume, lume, prietenii de la Libris, care au o librarie online si una cat se poate de materiala, care ofera carti bune de frunzarit si carti online, bune de butonat, lanseaza un concurs cu premii babane (Locul I – carti de 900 de lei, Locul II – carti de 400 de lei, Locul III – carti de 200 de lei) pentru internautii pe care ii gadila simtul scrisului. Mai multe detalii despre concurs aveti aici.

Ca urmare, imi anunt intentia de a participa si promit sa procedez precum declama Marin Sorescu:

Cand voi izbi cu barda mea, profund,

Aceasta stanca are sa se crape

Si va tasni din ea suvoi de ape…

Baieti: pazea ca va… inund.

Libris.ro