Il cunosteam pe Eustatiu Stoenescu de la Muzeul de Arta din Craiova, dar indiferenta-mi in ceea ce-l priveste a durat pana am ajuns intamplator pe la Galeria de Arta din Pitesti si am zarit o pictura a acestuia. Exclamatia mea a fost ceva de genul: „Ce mare portretist!” Da, recunosc, a fost nevoie de doua intalniri cu el, pentru a ma lovi epifania.

Artistul de origine craioveana si-a incercat puterile cu multe teme, dar redarea figurilor umane i-a iesit in mod remarcabil. Ce imi vine in minte cand privesc diversele tablouri realizate de Eustatiu Stoenescu este ca au personalitate. La Muzeul de Arta din Craiova, picturile lui Stoenescu sunt amplasate aproape de sala dedicata lui Theodor Aman. Portretele acestuia sunt extraordinare ca executie, dar inca poarta o usoara amprenta hieratica, specifica secolului XIX. Personajele lui Eustatiu Stoenescu sunt demitizate, fapt care nu le stirbeste, insa, din farmec. Sunt tabloidizate, dar spectaculoase, incita curiozitatea de a le cunoaste calitatile, dar si scaderile. Provin dintre elite, dar nu exista vreo falie care sa le separe de restul umanitatii.

Fundalul negru si diluarea contururilor, tehnici pe care Stoenescu le-a folosit intens, dar nu exclusiv (pe site-ul Muzeului de Arta din Craiova puteti vedea si un superb portret pe fundal albastru) accentueaza lumina fetelor, o lumina uneori difuza, ambigua, dar neindoios atragatoare.

Sursa imagine: www.artindex.ro