Undeva in apele dintre Somalia si Yemen

(Zgomot de valuri, respiratie grea, adanca): Inca putin si am ajuns, surioara. Rezista inca putin, te rog! Nu ma lasa si tu, asa cum au patit ceilalti, cand s-a rasturnat pluta. Nu ma lasa singur. O sa ajungem la tarm si acolo o sa avem de mancare si medicamente pentru tine. O sa te faci bine, o sa-ti gasesti un sot bun si o sa faci copii frumosi. Misca din brat ca sa-mi dau seama ca ma auzi. Ai miscat, nu-i asa? Bravo, intotdeauna ai fost o surioara cuminte. Acum sa avem grija, ca vine un val mai mare. Daca trecem de asta, am reusit. Tin-te bine, surioaraaaaaaaaaaa! Ha, ha, asta a fost! Deja vad malul. Mai avem un pic, surioara. Un pic. Simt nisipul sub picioare. Hai rezista inca putin, putin de tot, te rog! Uite, am ajuns! Am ajuns, surioara…

Undeva intr-o tara est-europeana, la 20 de ani de la caderea regimului totalitar

(Tacanit de taste): Ma c*c pe ele de site-uri cu job-uri! Peste tot, numai agenti de vanzari. Ba nu, uite si un shop assistant. Adica sa fiu ca proastele alea de unde ma imbrac eu. Sa zambesc la toti toparlanii. Unde mai pui ca si salariul e de mizerie. Eu vreau ceva de middle management, dar sa imi mai ramana timp si de rafting si de sala. Ce e asta? Un link catre Camera Obscura, revista online de fotografie? I-am si zis astuia sa nu-mi mai dea mass-uri cu c******i. Imagini cu somalezi, morti de foame pe o plaja. Ce ma intereseaza pe mine astia, cand eu nu pot merge la mare decat doua saptamani anul asta? Mai bine trimitea un banc cu somalezi. Cred ca ma dau pe invisible…