Un flagel la moda

01 cover

Nu m-am dat niciodata in vant dupa Dickens, dar nu am putut sa-i contest maiestria de a reda suferinta orfanilor carora li se refuza copilaria, exploatati de la o varsta frageda si supusi abuzurilor de tot felul.

Incercam sa ne ferim pe cat putem de aceasta imagine neplacuta, care ne aduce aminte ca, oricat de prompt ne-am plati impozitele si de regulat ne-am duce gunoiul, tot nu facem suficient pentru semenii nostri.

Uneori insa, un fapt negativ ajunge sa domine atentia publica, de parca ar fi vreun curent trecator in superficiala arta a modei. Asa se intampla si cu drama copiilor siliti sa munceasca mult peste puterile lor, nevoiti sa invete arta supravietuirii in cele mai vitrege conditii si sa fie solidari in fata agresiunii.

Hotaru no haka, desi film de animatie, reuseste sa te bantuie mult timp dupa final, prin tragismul sfasietor al povestii. Chiar anul acesta, productia cinematografica laureata cu cele mai multe Oscaruri, Slumdog Millionaire, isi inhata privitorii inca de la inceput prin acelasi tip de spectacol socant.

Fotografiile lui Akash sunt rupte din acelasi filon si utilizeaza la maxim avantajele acestei arte. Fiecare imagine are ceva ce se imprima pe retina si zgandareste sensibilitatea. Privirea umeda si goala, mainile zbarcite, sudoarea atipica varstei cresteaza scoarta de multumire de sine pe care incercam sa ne-o cream.

Suferinta copiilor e un flagel la moda si asa trebuie sa ramana pana cand nu va mai exista decat in fantezia unor excentrici.

camera-13

camera-09

Bucati de Oscar

N-am fost suficient de pe faza sa fac previziuni despre cine si ce o sa castige pe la Oscar, asa ca o sa va prezint cateva umile pareri ale mele despre filmele care au avut ceva de impartit pe acolo:

Slumdog Millionaire – a luat pe drept Oscarul pentru cel mai bun film si o sa va spun si de ce: E FILM INDIAN! Da, nu credeam vreodata sa ajung sa fiu captivat de un produs al unei cinematografii care scuipa productii de-a dreptul iritante pentru mine. E regizat de un european, ce-i drept, plus ca nu se canta si danseaza, dar melodrama indiana ramane, cu toate realitatile crude ale tarii-continent si cu istorisirea siropoasa de dragoste. Ideea cu povestea in rama concursului Vrei sa fii miliordar! e dementiala si resping ideea ca Virgil Iantu al indienilor seamana cu Sorin Ovidiu Vantu; mie mi se pare ca aduce formidabil cu Cristian Parvulescu.

The Curios Case of Benjamin Button – un film asa de plictisitor, ca finalul, care ar fi trebuit sa ma inunde cu tristete mi-a provocat o mare fericire. Nu stiu unde a fost extraordinara interpretare a lui Brad Pitt, in schimb machiajul a facut toti banii; modul cum au aranjat-o la par pe Cate Blanchet mi s-a parut mai urat chiar si decat cel din Indiana Jones 4.

The Reader – Kate Winslet joaca infricosator de bine si nu spun asta pentru ca i-am vazut iar tatele si fundul; pacat insa ca interpretarea ei si momentul zguduitor al procesului sunt stricate de melodrama pe care regizorul se chinuie sa ne-o bage pe gat.

The Duchess a luat un Oscar!!! Evident, pentru costume, pentru ca daca ar fi fost pentru altceva, ma duceam si faceam greva foamei la Hollywood.

Heath Ledger a luat Oscarul pentru rolul lui The Joker. As fi preferat sa nu joace perfect, sa nu il remarce nimeni si sa se mai afle printre noi…