Viitorul cameleonic

Ce mâncăm mâine?

Unde te vezi peste cinci ani?

Cum va arăta lumea peste o sută de ani?

Dintre toate creaturile planetei, omul are cea mai apăsată preocupare pentru viitor şi nu doar cel care îl interesează în mod imediat, ci acela care îi depăşeşte limitele biologice.

Întrebări legitime, la care literatura SF oferă un multitudine de răspunsuri.

Henry Gee, editor şef al revistei Nature, a adunat în volumul Antologia viitorului povestirile apărute în publicaţia sa, rezultatul fiind o injecţie distilată de viziuni.

Deoarece autorii variază de la nume grele ale literaturii de gen (cum ar fi Arthur C. Clarke, Dan Simmons sau Joe Haldeman) la oameni de ştiinţă pursânge, compoziţia este de un eteroclit magnific, care te surprinde în mai multe feluri decât poţi cuprinde cu gândirea.

Unele povestiri sunt ancorate în preocupările urgente ale omenirii, precum încălzirea globală sau raportul cu tehnologia, altele sunt mini-istorii alternative ale unui domeniu hotărâtor, iar altele sunt pure exerciţii de imaginaţie.

Exigenţa limitei de spaţiu din revistă i-a obligat pe autori să-şi proiecteze ideile despre viitor cu multă eficienţă, iar strategiile aplicate de fiecare au generat o varietate stilistică cel puţin la fel de încântătoare ca a temelor.

Când ai de comparat cinci povestiri, e lesne să alegi una care ţi-a plăcut mai mult. La o sută, sarcina devine de-a dreptul ingrată, însă eu nu mă sfiesc să recunosc că există una care mi-a rămas în minte, chiar şi după ce am parcurs prelunga şi merituoasa suită a suratelor sale.

Ram Defazat 2 de Greg Bear, acelaşi scriitor care ne-a oferit cutremurătorul roman The Forge of God, e la ani-lumină de tragismul de acolo şi te face să te scurtcircuitezi de râs citind recenzia scrisă de un robot a unei cărţi scrise de un altul. Ca unul care cu asta se îndeletniceşte, pot să spun că m-am văzut parodiat în cel mai hilar mod cu putinţă.

Prin multitudinea ideile ei, Antologia viitorului ne învaţă să uităm tot ce credem despre viitor.

Dar, oricum ar vira destinul omenirii, sper să n-o părăsească o simplă şi firavă calitate:

Umorul.

P.S. Mulţumesc celor de la librăria online Libris pentru un tablou pointilist al viitorului.

1 Comments

Leave a Comment.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.