Vointa impotriva batjocurii

pasteur1Cinematografia recenta abunda in biografii, mai mult sau mai putin romantate. Una, doua, se mai gaseste un studio sa faca un film cu eticheta de „based on a true story”. De multe ori e vorba de persoane despre care nu am auzit, pentru ca, desi au influentat decisiv viata altora, ecourile faptelor lor nu a ajuns chiar pana in acest minunat colt de lume numit Romania.

Data fiind situatia, de ce nu ii vine nimanui ideea sa faca un film despre Louis Pasteur? Nu numai ca a avut niste contributii remarcabile la stiinta, si nu dintre acelea care au dus la arme nimicitoare, ci dimpotriva, dar a si infruntat ironia publica atunci cand sustinea niste lucruri de bun simt, cum ar fi ca doctorii sa isi sterilizeze instrumentele inainte de a le folosi pe vreun suferind.

Raspunsul e simplu. In 1936, studiorile Warner au realizat The Story of Louis Pasteur si le-a iesit atat de bine, incat trebuie sa-i fi descurajat pe toti de atunci.

Paul Muni si-a adjudecat pentru eternitate rolul savantului francez, exploatand la maxim machiajul foarte reusit, care i-a transformat puternic figura (sa nu uitam ca este acelasi actor din Scarface cel vechi!) si adaugand o serie de manierisme si grimase care nu l-or reda pe Pasteur fix ca in realitate, insa contureaza un personaj extraordinar. Filmul face salturi in timp, iar Muni reda subtil procesul prin care un om isi vede resursele fizice diminuate, dar nu si pe cele mentale, si, cel mai important, pe cele de vointa.

pasteur2

Restul distributiei are interpretari conventionale, slujind naratiunea fara a se distinge prea mult, cu o exceptie notabila: Fritz Leiber in rolul dr. Charbonnet, mega-rivalul lui Pasteur si varful de lance al batjocurii colegilor mai refractarii din breasla. Pedant si aproape caricatural, Leiber e o perfecta contrapondere la intensitatea lui Muni, iar scenele in care apar amandoi, inclusiv cele in care are loc melodramatica reconciliere, sunt memorabile.

Un lucru pe care l-am remarcat si apreciat la The Story of Louis Pasteur a fost grija pentru detaliu. Nu pentru acuratetea evenimentelor, cu putina documentare se pot descoperi rapid limitele ei, ci pentru acele elemente de detaliu, costume, decor sau machiaj care sugereaza epoca. Ca un exemplu, personajele istorice ale lui Napoleon al III-lea sau Adolphe Thiers sunt leit cele pe care le stim din cartile de istorie.

Fara profunzimi, insa eficient in mesajul sau, The Story of Louis Pasteur este un film imposibil de refacut mai bine, asa ca, producatori hollywoodieni in pana de idei, mutati-va gandul in alta parte!

pasteur3

Leave a Comment.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.