Acum treisprezece ani, spre finalul celei de-a doua domnii a lui Băsescu-Vodă, trei condeieri digitali (ziși și bloggeri) din Craiova s-au gândit să se întâlnească și, după ce au pus țara la cale, au conchis că isprava merită reeditată.
Anii s-au scurs, numărul bloggerilor (adăudându-l aici și pe mandea) a crescut, activitățile s-au întețit și au devenit tot mai interesante, așa că iată-ne în leatul 2025 sărbătorind o duzină și un an de Craiova Blog Meet.
Și am făcut-o într-unul dintre locurile noastre preferate, Casa Romanescu din Craiova, cu atmosfera-i distinsă, dar și relaxată, cu una dintre cramele noastre preferate, Domeniile Vînju Mare, dedându-ne la una dintre ocupațiunile noastre preferate, Brânzeturi cum se… cuVin.
Despre brânzeturi ne-a relatat marele nostru expert, care ne este și baci de ceva vreme, Daniel Botea, iar vinurile au fost povestite (folosesc termenul acesta pentru că e deja încetățenit printre noi) de reprezentanții Domeniilor Vînju Mare, Virgil Turcu – Manager de vânzări, și Aliona Ionescu – Șef de laborator, precum și de ceea ce anglo-saxonii ar numi ”The Wine Power Couple”, Lenuța și Narcis Neagoe.
Printre hohote de râs, discuții despre câte în lună și în stele, am împerecheat brânzeturi cu vin și le-am examinat compatibilitatea gustativă.
Poate că a fost și dispoziția-mi mai exuberantă, dată fiind ocazia, însă de data aceasta preferința mi s-a dus spre o combinație brânză-vin care a provocat senzații ca niște artificii aniversale în cavitatea-mi bucală.
Această asociere a fost între Vinul Principelui Cabernet Sauvingnon și Syrah sec și Grand Blue Delaco.
Licoarea bahică în cauză e rodul unei realizări aparte, numite multisepaj.
Spre deosebire de cupajul clasic, în care se amestecă vinurile odată făcute, aici se amestecă strugurii dintru început, așa că rezultatul este precum odrasla unui mariaj intercultural.
Impetuozitatea taninică a Cabernet Sauvignonului occidental a fost temperată, dar nu anihilată, de gustul mai molcom și mai mătăsos al Syrahului oriental (i-aș spune Shiraz, în onoarea lui Omar Khayyam, Hahez și Saadi, dar mi s-a explicat de către experții mai sus menționați de ce să folosesc termenul oficial de pe sticlă).
Această apropiere osmotică Est-Vest a conlucrat întru plăcerea mea cu Grand Bleu Delaco, o brânza din familia celor înnobilate cu mucegai.
Pare un oximoron, dar nu e.
Pentru mine, acele pete albastre, neplăcute în orice alt context, declanșează când le văd pe o astfel de brânză reflexe pavloviene pursânge. Sau, mai bine zis, pursalivare.
Deși cea mai spectaculoasă, această asociere a fost doar unul din deliciile unei seri îmbătător de distractive, care s-a finalizat cu un proces de votare soluționat mai transparent decât scrutinul prezidențial de la finele anului trecut.
Ca să-l parafrazez pe Narcis, mai jos înfățișat, vinul nu e doar comuniune, e democrație curată.
Imaginile au fost suprinse de Daniel Botea, când încă nu degustase prea mult.