Sa privim pictura! (LIV)

Soarecele de biblioteca

Pe cand imi umpleam timpul cu un site foarte simpatic (www.gamesforthebrain.com), care, pe langa faptul ca iti provoaca inteligenta, are meritul ca foloseste ca materie prima picturi, am dat peste acest tablou, care m-a fermecat pe loc. Numai ca, in cadrul joculetului, nu se spunea titlul sau autorul. Si totusi, placerea pe care mi-o provoaca aceasta imagine nu putea ramane anonima.

A urmat o nu foarte indelungata, dar intensa munca detectivistica in motoarele de cautare, plecand de la un posibil titlu pe care l-as fi dat eu – „The Librarian”. Multe rezultate imi indicau extraordinara pictura a lui Arcimboldo, dar, undeva pierduta intre atatea variante ale acesteia, am gasit o pista, pe care, urmandu-o, am descoperit ca autorul cu pricina este Carl Spitzweg (1808-1885), un pictor german apartinand Romantismului, iar creatia sa se intituleaza Soarecele de biblioteca.

Nici ca se putea vreun titlu mai potrivit. Toate elementele tabloului sugereaza o pasiune nemarginita pentru citit: decorurile, modul cum este localizat in spatiu personajul si, mai ales, ipostaza in care este prezentat. M-am regasit in imaginea batranelului care pare a fi pierdut notiunea timpului, pentru ca mi-aduc aminte ca, de multe ori, m-am dus la biblioteca avand obiectiv clar sa iau o singura carte si am plecat cu vreo 4.

Nu vad nicio diferenta, in privinta grandorii, intre Soarecele de biblioteca si Napoleon trecand Alpii.

Sa privim pictura! (XIII)

Apa

Apa

Aerul

Aerul

Bibliotecarul

Bibliotecarul

Giuseppe Arcimboldo imi ofera un dublu deliciu: atat vizual, cat si intelectual. Opera sa cea mai reprezentativa se constituie dintr-un concept pe care pictorul il reia constant, dar pentru care gaseste alt si alt material artistic: redarea unor figuri omenesti compuse din elemente care sunt definitorii pentru tema aleasa. Avem de-a face cu parintele iluziilor care s-au proliferat enorm in zilele noastre.

Ador sa examinez picturile lui Arcimboldo centimetru cu centimetru pentru a descoperi detaliile de compozitie pe care artistul le foloseste pentru a-si realiza jocul vizual si nu incetez sa ma minunez.

Arcimboldo nu e un pictor in adevaratul sens al cuvantului. E un accident in istoria artei, dar un accident pentru care ma bucur de fiecare data cand ii privesc opera.