The Thief of Bagdad

The Thief of Bagdad e un joc hotesc. Fara a fi complicat, are darul de a-ti fura timpul, de care uiti jucandu-l, si de a-ti subtiliza energia intelectuala, pe care o consumi, incercand sa fii un talhar mai iscusit decat ceilalti.

Atmosfera exotica e captivanta si, chiar daca o parte a jocului se bazeaza pe carti, ceea ce implica o doza consistenta de hazard, componenta strategica a The Thief of Bagdad, reprezentata de mutarea hotilor si gardienilor, ofera destule invataminte pentru viata reala…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Monopoly

Nu poti sa te apuci sa scrii despre boardgame-uri, fara sa faci o mica reverenta catre cel mai cunoscut dintre ele, Monopoly.

Dupa ce lucrurile au mai evoluat si s-a ajuns la jocuri care, de exemplu, recreeaza atmosfera celui De-al Doilea Razboi Mondial pe harti cat mesele, s-au gasit destui care sa strambe din nas la Monopoly, argumentand ca e simplut si mai mult de noroc.

Ceea ce este o nedreptate, pentru ca, desi hazardul are un rol important, batranul joc ofera totusi o experienta placuta si cu destule beneficii…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.

Quoridor

Quoridor este alt joc abstract pe care am avut ocazia sa il incerc si care mi-a produs febra musculara la creier.

E foarte simplu din punct de vedere al conceptului, dar are profunzime. Pe o tabla micuta si patrata, jucatorul manevreaza un pion, pentru a ajunge pe latura opusa celei de unde a pornit, inaintea adversarului. O logica foarte simpla ar spune ca acela care a mutat primul va fi indeplini primul acest obiectiv, dar regulile jocului permit ca, in loc de a folosi piesa, un jucator poate amplasa, oriunde pe tabla, un gardulet care corespunde unor 2 patratele (o latura are 9)…

Citeste continuarea pe Teoria jocului.