Am fost gurmand connaisseur și mi-a plăcut (29)

O seară muzicală superbă (fapt la care voi reveni mai jos) a avut drept încununare participarea tardivă, dar nu incompletă (căci am recuperat rapid) la o nouă ediție de sibaritism oenologico-culinar, cunoscut în Bănie și sub numele de Brânzeturi cum se… cuVin.

Oaspeții generoși care ne-au furnizat licorile bahice de data aceasta au fost cei de la Viile Metamorfosis din regiunea de mare tradiție Dealu Mare, pe care, pe măsură ce o descopăr, o asemuiesc cu Toscana cea glorioasă a surorii noastre de gintă latină.

De această cramă mă leagă o amintire foarte plăcută de acum ceva ani, când, la un târg de vinuri organizat de prietenul nostru neabătut, domnul Doru Ionescu, am descoperit pitorescul senzorial al soiului Shiraz (știu, e Syrah în Europa, dar trimiterile la Omar Khayyam et comp. sunt irezistibile), prin intermediul unui vin Metamorfosis.

Iar acum, mulțumită doameni Valerica Coza, l-am regăsit și îl voi savura din nou.

Însă, dacă e să aplic principiul latin sine ira et studio, vinul care a fost primus inter pares al serii nu poate fi decât încă o metamorfoză superbă a soiului Cabernet Sauvignon în Cantus Primus, asociat cu de-a pururi gustoasă brânză Grana Padano de la Delaco, cu textura ei inimitabilă.

Un buchet oenologic de arome bogat ca o cunună de lauri, dublat de distincția asumată a imaginii de ansamblu a acestui vin, care beneficia pe etichetă chiar de un citat din operă grandioasă a lui Ovidiu.

Cum am menționat anterior, veneam de la Filarmonica ”Oltenia” Craiova, unde ascultasem Stabat mater, emoționantă operă a lui Pergolesi, ale cărei versuri sunt, de asemenea, în latină.

Acest contact multiplu cu o limbă antică ai cărei beneficiari suntem m-a făcut să simt acea continuitate a istoriei care e reazăm subtil într-o lume atât de agitată.

Desfășurată în ambianța primitoare și aristocratică a Casei Universitarilor din Craiova, această seară de degustare a inclus și un moment de anulare a unui vot, că doar ne-am obișnuit cu asta.

Totuși, spre deosebire de mulți concetățeni ai mei, eu nu vreau turul doi înapoi, ci doar să se organizeze ale scrutine gustative.

Cu cât mai dese, cu atât mai bine.

Credit foto: Daniel Botea, zis și CeCeReu’.

Am fost gurmand connaisseur și mi-a plăcut – 13 ani de socio-blogăreală

Acum treisprezece ani, spre finalul celei de-a doua domnii a lui Băsescu-Vodă, trei condeieri digitali (ziși și bloggeri) din Craiova s-au gândit să se întâlnească și, după ce au pus țara la cale, au conchis că isprava merită reeditată.

Anii s-au scurs, numărul bloggerilor (adăugându-l aici și pe mandea) a crescut, activitățile s-au întețit și au devenit tot mai interesante, așa că iată-ne în leatul 2025 sărbătorind o duzină și un an de Craiova Blog Meet.

Și am făcut-o într-unul dintre locurile noastre preferate, Casa Romanescu din Craiova, cu atmosfera-i distinsă, dar și relaxată, cu una dintre cramele noastre preferate, Domeniile Vînju Mare, dedându-ne la una dintre ocupațiunile noastre preferate, Brânzeturi cum se… cuVin.

Despre brânzeturi ne-a relatat marele nostru expert, care ne este și baci de ceva vreme, Daniel Botea, iar vinurile au fost povestite (folosesc termenul acesta pentru că e deja încetățenit printre noi) de reprezentanții Domeniilor Vînju Mare, Virgil Turcu – Manager de vânzări, și Aliona Ionescu – Șef de laborator, precum și de ceea ce anglo-saxonii ar numi ”The Wine Power Couple”, Lenuța și Narcis Neagoe.

Printre hohote de râs, discuții despre câte în lună și în stele, am împerecheat brânzeturi cu vin și le-am examinat compatibilitatea gustativă.

Poate că a fost și dispoziția-mi mai exuberantă, dată fiind ocazia, însă de data aceasta preferința mi s-a dus spre o combinație brânză-vin care a provocat senzații ca niște artificii aniversale în cavitatea-mi bucală.

Această asociere a fost între Vinul Principelui Cabernet Sauvingnon și Syrah sec și Grand Blue Delaco.

Licoarea bahică în cauză e rodul unei realizări aparte, numite multisepaj.

Spre deosebire de cupajul clasic, în care se amestecă vinurile odată făcute, aici se amestecă strugurii dintru început, așa că rezultatul este precum odrasla unui mariaj intercultural.

Impetuozitatea taninică a Cabernet Sauvignonului occidental a fost temperată, dar nu anihilată, de gustul mai molcom și mai mătăsos al Syrahului oriental (i-aș spune Shiraz, în onoarea lui Omar Khayyam, Hahez și Saadi, dar mi s-a explicat de către experții mai sus menționați de ce să folosesc termenul oficial de pe sticlă).

Această apropiere osmotică Est-Vest a conlucrat întru plăcerea mea cu Grand Bleu Delaco, o brânza din familia celor înnobilate cu mucegai.

Pare un oximoron, dar nu e.

Pentru mine, acele pete albastre, neplăcute în orice alt context, declanșează când le văd pe o astfel de brânză reflexe pavloviene pursânge. Sau, mai bine zis, pursalivare.

Deși cea mai spectaculoasă, această asociere a fost doar unul din deliciile unei seri îmbătător de distractive, care s-a finalizat cu un proces de votare soluționat mai transparent decât scrutinul prezidențial de la finele anului trecut.

Ca să-l parafrazez pe Narcis, mai jos înfățișat, vinul nu e doar comuniune, e democrație curată.

Imaginile au fost suprinse de Daniel Botea, când încă nu degustase prea mult.

Am fost gurmand connaisseur și mi-a plăcut (19)

Din aceleași motive teatrale ca data trecută, n-am participat chiar de la început la cea mai recentă ediție a evenimentului Brânzeturi cum se… cuVin, organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro la C House Milano.

A fost o ediție aparte, parcă inspirată din scrierile hinduse, având drept obiect de studiu și savurare gama de vinuri Prince Vlad de la Domeniile Vînju Mare, în diverse avataruri ale sale.

Am sosit la timp, încât să fie judecător între Prince Vlad Cabernet Sauvignon, lider autoritar a ce înseamnă vinuri roșii, și Prince Vlad Merlot, veșnicul aspirant la coroană, care, cu taninii săi mai blânzi, reușește să adune o bază de susținători suficient de mare, încât soarta disputei să nu fie niciodată tranșată pe deplin.

Orice rege are o regină, așa că Prince Vlad Cabernet Sauvignon a avut drept consoartă Grana Padano Delaco D’Exceptie, iar Prince Vlad pe Grand Blue Delaco. Un pic de libertinism din partea-mi mi-a permis să le împerechez și încrucișat, rezultând următoarea concluzie:

Cabernet Sauvignon își păstrează tronul, dar să nu se culce pe-o ureche, adversari are mulți și remarcabili.

Însă momentul de vârf al serii a venit din partea unei alte metamorfoze a lui Prince Vlad, una venind din negurile istoriei.

La scurt timp după ce a fost pus în sticle, un lot de Prince Vlad Cabernet Sauvingon Grande Reserve din 2001 a fost considerat pierdut pe vecie, când tavanul depozitului unde se aflau sticlele s-a prăbușit.

Asta până de curând, când lucrări de renovare au scos la iveală un număr îmbucurător de mare de recipiente intacte, care au supraviețuit și au așteptat cu răbdare titanică să își găsească băutorii de peste decenii.

Reprezentații cramei Vînju Mare au fost generoși și ne-au pus la dispoziție câteva dintre aceste sticle, iar Lenuța și Narcis Neagoe, a căror pasiune pentru vin are accente cărturărești și poetice deopotrivă, au făcut o alegere foarte înțeleaptă.

Au hotărât să deschidă unele sticle cu câteva ore înainte de eveniment, pentru a aerisi vinul venerabil, dar și să deschidă unele pe loc, astfel încât participanții să poată simți diferența.

Și ce diferență!

Întregul meu aparat senzorial a receptat variațiile vinului în contact cu aerul.

Nu doar că a existat o distincție neîndoioasă între ipostazele sale despărțite de câteva ceasuri de aerisire, dar cel desfăcut pe loc suferea metamorfoze la fiecare cinci minute, așa că, de fiecare dată când sorbeam din pahar, trăiam o experiență nouă.

Minunată ilustrare a dictonului Panta rei al lui Heraclit.

Totul curge, iar sper ca vinul va tot curge în paharele bloggerilor olteni și în 2031 și în 2041 și mai departe.

Imaginile sunt surprinse de părintele acestor superbe degustări, colegul și prietenul meu Daniel Botea.