Cand un istoric reputat se aventureaza pe taramul alunecos al romanescului, rezultatele variaza. Octavian Simu, un orientalist caruia titulatura de erudit nu ii reflecta intru totul vastele cunostinte, a fost ros de acelasi dor de a insufla viata unor personaje si evenimente pe care le cunoastem din cronici mai degraba aride.
Constient, insa, de propriile-i limitari de romancier, a reusit ca in cartea sa de stiinte umaniste, intitulata Herghelia verde, sa mentina un foarte dificil echilibru intre fictiune si fapte consemnate istoric. Vocea vraciului Sofur este autentica, e expresia unei constiinte care se reliefeaza suficient, incat sa-l putem vizualiza aievea pe acela care a fost martor la ascensiunea, apogeul si sfarsitul lui Timur Lenk.
Osciland intre repulsie si admiratie fata de stapanul sau, naratorul intruchipeaza acea ambivalenta umana care explica existenta marilor odiosi: confruntati cu personalitati coplesitoare, pe care ii ajuta si norocul, ii urmam cu sau fara voia noastra.
Desavarsita cunoastere a materialului istoric ii prilejuieste lui Octavian Simu descrieri minutioase si pitoresti de traditii, decoruri si costume, remarcabil fiind si ca aceasta abundenta de imagini nu ingreuneaza lectura. Ce-i drept, cateodata stilul devine un pic prea didactic si isi pierde savoarea descriptiva, insa astfel de pasaje nu tulbura decat foarte putin realizarea stilistica a intregului.
Epopeea lui Timur Lenk este spectaculoasa, mai ales daca tinem cont ca acest mare conducator de osti a inceput ca un bandit oarecare. Oare o simpla conjunctura favorabila l-a propulsat catre culmile puterii, sau sunt oameni plamaditi dintr-un aluat aparte, meniti a zgudui aceasta lume si de a-si grava numele pe acel monument numit istorie?
Recurenta imagine a piramidelor de tigve, infioratoare in sine, mi-a generat o constatare imbucuratoare: chiar daca m-am nascut intr-o tara saraca, intr-o regiune saraca, intr-un oras sarac, tot mai bine decat sa ma fi nascut intr-un opulent oras din Asia Mica in perioada cand Timur Lenk aparea la portile sale.
P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru o istorie spusa un pic altfel.