Ce este o carte buna?

Niste amici au lansat o provocare. De fapt ii stiti, sunt cei de la Libris, librarie online unde gasiti carti in format fizic sau carti online, dupa plac.

Manusa pe care mi-au aruncat-o nu e una prea catifelata, pentru ca intrebarea e grea: Ce este o carte buna? Pare cea mai simpla interogatie din lume, dar cand e sa-i formulezi clar raspunsul, sa il scoti din starea embrionara a gandului si sa il transpui in cuvinte, simti ca pierzi ceva, oricum l-ai intoarce.

Dar n-am ajuns degeaba la aceasta varsta respectabila citind carti. Am gasit o solutie pe care o imprumut dintr-o alta arta, nu cea a scrisului. Michelangelo se uita la o bucata de marmura si deja vedea Pieta in mijlocul ei. Ce urma nu era decat sa elimine partile care acopereau capodopera. Asa voi proceda si eu si va voi spune ce nu este o carte buna.

O carte buna nu te descurajeaza prin marime, nu te aduce in starea sa faci subler dintre degetul mare si aratator, ca sa-ti confirmi cu groaza cat ai de lecturat. O carte buna nu e o povara.

O carte buna nu iti provoaca o stare neplacuta, sora cu anxietatea, izvorata din simpla reflectie: puteam sa vad un film cat timp am pierdut citind-o, sa ma plimb, sa imi fac un pic de curat in dulap etc. O carte buna se masoara in placere, nu in timp.

O carte buna nu se pierde in meandrele unei biblioteci, nu se rataceste printre alte volume,  ea troneaza printre ele. O carte buna nu se uita.

O carte buna nu este o raritate, nu are doar o editie pe care o cauta numai buchinistii si bibliofilii. O carte buna se reincarneaza la fiecare generatie.

O carte buna nu e umbrita de ecranizari si transpuneri in alte medii, nu paleste in fata lor, ci le domina. O carte buna e reperul dupa care se judeca toate celelalte.

Sclavii lui Michelangelo sunt magnifici tocmai pentru ca sunt neterminati, asa ca ma opresc si eu aici. Mi-au scapat multe, stiu, dar ma pun chezas ca, de veti aplica toate cele de mai sus, veti intrezari cu siguranta ce este o carte buna.