Alte pacate capitale ale omenirii civilizate

MomoCu riscul de a cadea in stereotipii, simt nevoia imperioasa sa spun: cat de precisi sunt nemtii! Chiar si cand scriu!

Am simtit asta la Gunter Grass, la Herman Hesse, la Heinrich Boll, la toti teutonii literari care mi-au cazut prin mana, indiferent de stil, iar acum am simtit-o din nou la Momo de Michael Ende.

Titlul intreg ar fi Momo sau strania  povestire despre hotii de timp si fetita care le-a inapoiat oamenilor timpul furat. Cu asta am rezolvat, cred, chestiunea rezumatului actiunii. Asta se intampla in roman. Cum si de ce?

Aici se vor vedea intentiile alegorice ale autorului. Lumea noastra, trecuta, prezenta sau viitoare are multe pacate. Pe unele le-a rezumat foarte bine Konrad Lorenz, dar mai exista si altele. Ce ar fi putut sa faca Michael Ende sa ne atraga atentia asupra lor? Sa le enumere prozaic gen:

Jucariile prea avansate rapesc copiilor placerea imaginatiei.

Goana dupa rezultate si eficienta nu se pupa cu placerea de a face.

Succesul e misto, dar trebuie sa devii sclavul lui.

Da, ar fi putut, dar cine il mai lua in seama, cand sunt atatia si atatia care spun acelasi lucru?

Asa ca s-a orientat spre alegorie. O decizie care comporta un risc ambivalent: daca e prea transparenta, nu e atractiva, daca e prea ermetica, nu mai e inteligibila, dar Ende, enervant ca orice neamt precis de la natura, balanseaza cele doua aripi, construind un fuselaj fantastic coerent si plin de morala.

Farmecul cartii vine din natura si, mai ales, forma personajului negativ colectiv – oamenii cenusii. Fie ca aburesc ca niste salesmen-i odiosi, fie ca intimideaza in stil mafiot, fie ca tin sedinte birocratic kafkiene, fie ca sunt cuprinsi de panica si isi manifesta instinctul de autoconservare cu hilara deznadejde, scenele care ii includ au un farmec vizual, filmic care sustin actiunea si nu lasa romanul sa devina prea contemplativ.

Momo nu-i nici Harry Potter, nici Le Petit Prince, nici Pinocchio pentru ca autorul nu e nici francez, nici englez, nici italian, ci neamt.

Ce inseamna asta? Sper sa va lamureasca bancul de mai jos:

Rai versus Iad!
– In Rai:
Bucatarii sunt francezi, politistii englezi, mecanicii germani, amantii italieni si bancherii elvetieni.
– In Iad:
Bucatarii sunt englezi, politistii germani, mecanicii francezi, amantii elvetieni si bancherii italieni.

P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru un mecanism literar nemtesc, adica unul care nu se strica dupa doar o prima citire.