Are loc un eveniment la care participă oameni, pac apar și pozele de tot felul de acolo.

Narcisism!

Așa strigă moraliștii sau invidioșii.

Corect.

Tehnologia incită la narcisism!

Așa strigă aceiaiși de mai sus.

Aici i-aș contrazice.

Narcisismul și dorința de a etala statusul pe care îl ai, pretinzi că îl ai sau spre care aspiri sunt vechi de când lumea.

Un portret care mi-a ieșit în cale la expoziția Splendorile barocului de la Muzeul Jacquemart Andre din Paris a întărit această ipoteză într-un mod amuzant de elocvent.

Autor este ori Juan Carreno de Miranda (1614-1685), ori Juan de Alfaro y Gamez (1643-1680).

De fapt, cu riscul de a-i desconsidera pe acești artiști, nici nu contează paternitatea operei, ci subiectul ei.

Titlul tabloului este Portretul lui Bernabe de Ochoa de Chinchentru y Fernandez de Zuniga.

Probabil ați uitat numele până să ajungeți la finalul lui, nu?

Nicio problemă, pe lângă ținuta mândră, protagonistul ne aduce aminte prin medalionul de jos cine este și câte ranguri are.

Nu am găsit multe informații despre domnia sa, doar o mențiune că ar fi avut funcții secretariale la curtea spaniolă și ar fi fost un membru influent al Consiliului Indiilor, care gestiona nou dobânditele colonii de peste Atlantic.

Oricum, e clar că a avut de semnat cel puțin la fel de mult ca aceia care lucrează cu fonduri europene.

Sper că a apucat să se bucure și un pic de viață, pentru că o mare parte a ei trebuie să i se fi scurs scriindu-și numele.

Bine că s-au abolit rangurile nobiliare, că nu știu ce ne făceam.