Lotul de candidați pentru titlul de urmaș al Agathei Christie se mărește treptat.

Titlu și autor: Nebunia mulțimilor de Louise Penny

Rezumat: Într-un oraș din Canada, ajunge să țină o prelegere o statisticiană controversată, care susține niște idei vecine cu eugenia și chiar fascismul, dar care prinde tot mai mult la public, mai ales după pandemia de Covid-19, care a dat lumea peste cap. O tentativă de asasinat asupra respectivei declanșează o serie de evenimente pe care le are de gestionat și deslușit echipa inspectorului Gamache, un obișnuit al cărților autoarei.

Originalitate – 8

Povești ca aceasta s-au mai văzut, dar este inedit modul cum impactul pandemiei și ideile pe care le-a generat, inclusiv conspiraționismul și lipsa de compasiune față de cei mai vulnerabili, influențează acțiunile personajelor. De apreciat este și că inspectorul Gamache nu este vreun demiurg al deducției, precum un Hercule Poirot, bunăoară, ci se bazează mai ales pe experiența de viață și pe profunda cunoaștere a naturii umane, asta apropiindu-l de confratele Maigret al lui Georges Simenon.

Coerența narațiunii – 7

Acțiunea decurge firesc și are destule întorsături interesante, dar parcă sunt prea multe personaje cărora li se acordă prea multe pagini, așa că senzația este că uneori trenează, iar interesul se estompează pe parcurs.

Utilizarea mecanismului deus ex machina – 7

Nu se fac artificii intelectuale prea mari în cadrul investigației, iar asta este deopotrivă un avantaj și o scădere. Totul reiese din munca de zi cu zi de la nivelul ierbii a polițistilor, fapt apropiat de realitate, dar suspansul îndeobște așteptat de la un astfel de roman scade în concentrație.

Calitatea scriiturii – 7

Lui Louise Penny îi ies descrierile de evenimente și caracterizările de personaje pe care și le propune, fără a fi suculentă sau spectaculoasă în sine. Deși are câteva sute bune de pagini, cartea se citește totuși ușor.

Impactul deznodământului – 6

Așa cum am evidenția mai sus, angajamentul afectiv al cititorului nu este la cele mai înalte cote, mai ales că ancheta se tot întinde, așa că finalul, care reconfigurează impresiile pe care le aveai despre câteva personaje, nu mai suscită pasiuni prea puternice. Rămâne concluzia încurajatoare că omenia are câștig de cauză indiferent de cât de mult e pusă la încercare.

P.S. Mulțumesc celor de la libăria online Libris că m-au purtat prin încă o etapă a concursului destinat să îl desemneze pe urmașul Agathei Christie.