Nu va lasati pacaliti de trailer. There Will Be Blood nu e nici pe departe un western clasic, nici macar vreunul crepuscular, gen The Unforgiven. E un film mocirlos, in care murdaria este omniprezenta: personajele sunt mai tot timpul imputite de petrol sau noroi, iar cand reusesc sa se spele un pic, mizeria morala iese si mai abitir la iveala. Scenariul e ca o panza freatica: la suprafata, lupta pentru inavutire in America inceputului de secol XX, sub, fanatism vs. pragmatism, alienarea in familie sau polii de putere intr-o comunitate; de la un punct, insa, aluneca spre absurd (ceva in genul Lupului de Stepa al lui Hesse), ceea ce, pentru mine unul, ar fi fost deranjant, daca n-ar fi fost Daniel Day Lewis.
Pe unul dintre afisele oficiale ale filmului scrie: „Interpretarea secolului”. O fi, n-o fi, nu stiu. Un lucru stiu sigur, totusi: vocea lui galgaita, ochii mijiti, mimica arida si mersul schiopatat m-au tintuit cu ochii pe ecran. Cred ca as privi si Folclorul contraataca sau Din dragoste, daca ar fi prezentate de Daniel Plainview.
Cand ma gandesc ca There Will Be Blood a fost principalul concurent al lui There Is No Country For Old Men la Oscaruri, imi pun din nou intrebarea: Oare a cazut Hollywood-ul in vreo depresie?