Am fost gurmand connaisseur și mi-a plăcut – Ediție internațională

Proiectul Brânzeturi cum se… cuVin a vizat inițial produsele oenologice oltenești.

Dar oltenii sunt adaptabili și băgăreți, așa că ne-am extins apoi la întreaga Românie.

Așa că era un pas inevitabil accedarea la mapamondul larg al vinului, iar asta s-a petrecut la evenimentul petrecut la Enoteca Social Bar.

În acest local care adună licori de pe tot cuprinsul lumii am gustat din incredibila diversitate a universului vinului.

Ghid ne-a fost sommelierul de la Enoteca, Alex Pircă, un fel de Teleenciclopedie a vinului, care ar fi putut să ne spună povestea aproape fiecăruia dintre cele peste 800 (da, ați citit bine), de produse disponibile în local.

Ca urmare, nu cred că o să mire pe nimeni când o să spun că a alege împerecherea vin-brânză favorită a căpătat accentele unui veritabil supliciu decizional.

Am fost sedus aroma de cafea (naturală, nota bene!) a unui Pinotage din Africa de Sud, impropriu numită parte a Lumii Noi a vinului, deoarece arta oenologică a fost introdusă acolo încă de acum sute de ani, de pe vremea stăpânirii olandeze.

Am lăsat bulele înțepătoare ale tradiționalului Vinho Verde să îmi dezmierde papilele gustative și am înfruntat intensa dulceață a unui vin de Porto alb, ambele băuturi fiind originare din patria lui Vasco da Gama, Jose Saramago și Cristiano Ronaldo.

Am savurat gustul istoriei prin Nero d’Avola, soi introdus de greci în Sicilia încă de pe vremea când insula era parte a Graeciei Magna.

Însă coroana de lauri a serii a revenit unui Chardonnay din Burgundia asociat cu brânza compatrioată Camembert.

Din curcubeul de arome care a caracterizat întreaga sesiune de degustare, ar părea ciudat să devină primus inter pares tocmai un Chardonnay, vinul discret par excellence.

Însă tocmai aceasta a fost surpriză, că, dat fiind soiul, nu am avut parte de o experiență lejeră și elegantă, așa cum o prilejuiește îndeobște.

Nu, de data aceasta, Chardonnay-ul a manifestat o complexitate nebănuită și, folosind o comparație sinestezică, o coloratură de-a dreptul impresionistă a buchetului.

A fost ca atunci când vezi pe un prieten pe care îl știi de sobru lăsând la parte inhibițiile și dând frâu liber emoțiilor.

Fără a întrece măsura, bineînțeles.

Această libertate nou dobândită a unui Chardonnay m-a frapat și m-a încântat.

Mai ales că fost subtil secondat ca o veritabilă Primă Doamnă de Camembert, așa cum numai această brânză cremoasă și catifelată știe să o facă.

Mă uit pe harta lumii.

Câte locuri de vizitat!

Câte vinuri de încercat!

Câți oameni de întâlnit!

Imaginile au fost suprinse de amicul Daniel Botea, povestitorul brânzeturilor.