De obicei nu dau curs unor astfel de initiative, dar de data aceasta a venit de la o persoana mai speciala si, in plus, are ca subiect cartile.

11 carti care imi starnesc amintiri:

Shogun de James Clavell – nu cred sa fie vreun apropiat pe care sa nu il fi creierit cu acest roman care mi-a incantat adolescenta.

Don Quijote de Cervantes – m-a introdus in cel mai fascinant camp al psihologiei: iluziile si efectul lor, pozitiv sau negativ.

Moby Dick de Herman Melville – m-a facut sa simt fiori de placere si, pe langa asta, are cel mai tare inceput din toata literatura lumii.

Sarbatoarea tapului de Mario Vargas Llosa – mi-a facut cunostinta cu scriitura peruanului, al carui fan declarat am ramas de atunci.

Umbra lui Ender de Orson Scott Card – un experiment literar interesant si reusit, o poveste captivanta si un mesaj emotionant.

Soareci si oameni de John Steinbeck – mi-a aprofundat studiul iluziilor, inceput cu Don Quijote.

Povestiri dupa piesele lui Shakespeare de Charles si Mary Lamb – de mic, m-au familiarizat si incantat cu subiectele pieselor, pentru ca, dupa ce am crescut, sa le pot savura pe deplin forma originala.

Zece negri mititei de Agatha Christie – am citit-o dintr-o rasuflare, am recitit-o de cateva ori si tot nu ma satur de ea.

Cheile imparatiei de A. J. Cronin – am cumparat-o pentru ca ne-a varat-o pe gat un profesor de literatura engleza frustrat, care contribuise cumva la traducerea ei in romana; eram pe punctul s-o arunc, dar un impuls providential m-a facut s-o citesc inainte, m-a cucerit prin povestea inteligenta si emotionanta si m-a invatat sa nu judec pripit.

Omul de aur de Jokai Mor – imi aduce aminte de  fata frumoasa care mi-a recomandat-o.

O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – daca m-as imbolnavi de Alzheimer, ar fi ultimul lucru pe care l-as uita.

Nu dau leapsa nimanui in mod special, s-o ia cine vrea sau, mai bine, sa puna mana pe-o carte.