Ochii sunt oglinda sufletului

Nefiind atat de specializate precum cea americana, cinematografiile emergente (hai sa luam niste termeni din finantele internationale care ne seaca la inima in ultima vreme) se straduiesc sa bage cat mai multe in productiile lor.

Uneori le iese, alteori nu. In argentinianul El secreto de sus ojos le-a iesit bine, cu unele mici scapari.

Ce e El secreto de sus ojos? Un thriller existentialist care graviteaza si in jurul unei povesti de dragoste neimpartasite. Par cam multe la un loc, dar nu va speriati, ca nu e chiar asa rau. Un asistent de procuror, ajuns la pensie, se apuca sa scrie un roman despre un episod al carierei sale, legat de asasinarea si violul unei tinere, reinnodand in acelasi timp legatura cu fosta sefa, pe care a iubit-o si o mai iubeste inca, fara sa-i fi marturisit asta vreodata. Ca urmare, avem un du-te vino intre trecut si prezent, cu momente tragice, revoltatoare sau inaltatoare.

O sa incep cu micile neajunsuri ale filmului, ca sa scap de ele si sa ma concentrez asupra partilor bune. Scenariul, mai ales componenta romantica, e cam prea melodramatic, de parca ar fi fost scris pentru un public elevat, care pretinde ca nu se uita la telenovele, dar in secret tanjeste sa se induioseze la acelasi tip de poveste amoroasa. Reteta cu o iubire nemarturisita functioneaza aproape a priori (vezi Crouching Tiger, Hidden Dragon), iar despre cei care care ii intruchipeaza pe protagonistii de aici (Soledad Villamil si Ricardo Darin) am auzit ca ar fi un cuplu actoricesc rodat in multe creatii, ceva gen Stela Popescu si Alexandru Arsinel, asa ca n-au probleme in a reda chimia necesara.

Daca scenariul ofera momente de „hai, ma lasi”, tot el ne aduce in pragul sublimului; sunt cel putin trei scene pe care fie le intuiam, fie m-au luat prin suprindere, dar care m-au coplesit fara doar si poate: revelatia detectivistica, interogatoriul si dreptatea absoluta. In cazul in care vedeti filmul, sunt curios daca vor fi aceleasi si pentru voi.

Toate, si amorul, si agresivitatea, si prietenia sunt redate cu privirea, mai degraba decat prin vorbe. Mi-aduc aminte ca un prieten mi-a aratat un documentar foarte interesant despre trilogia The Lord of the Rings si despre un tip, a carui unica sarcina pe tot parcursul realizarii celor trei parti era fina prelucrare digitala a ochilor actorilor, astfel incat, cand unul dintre ei vorbea, atentia privitorului sa se indrepte imperceptibil asupra sa.

In El secreto de sus ojos regizorul si actorii reusesc asta fara pic de efecte speciale, concentrandu-se asupra acestui aspect non-verbal fara a dezechilibra creatia per ansamblu. Titlul filmului nu mai este astfel neaparat chintesenta actiunii sale, ci cheia in care trebuie vazut.

Va propun un experiment: priviti El secreto de sus ojos fara sonor si fara titrari si veti fi surprinsi cat de multe veti intelege.

5 Comentarii

  1. „Va propun un experiment: priviti El secreto de sus ojos fara sonor si fara titrari si veti fi surprinsi cat de multe veti intelege.”

    Acelasi lucru il propun sa faceti si la un film porno, pe Super One (recomand HD, pentru a se vedea bine ochii actorilor). Titrari nu au, asa ca nu-i problema. Veti fi uimiti cat de multe veti intelege si de acolo.. 🙂

    Reply
  2. :)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

    Reply

Lasa un comentariu.