Amuzanta usuratate continua

Despre Guardians of the Galaxy scriam in felul urmator acum ceva timp:

(aici se poate da click in cazul in care va da ghes pardalnica de curiozitate)

Asa ca despre Guardians of the Galaxy Vol. 2 voi recidiva stilistic:

Sunt continuari care te fac sa detesti Hollywood-ul.

Sunt continuari care iti strica parerea despre regizorul pe care il admirai pana atunci.

Sunt continuari care se reduc la binomul „mai mult, mai mare”.

Sunt continuari care sunt simple vaci de muls.

Sunt continuari care n-ar trebui sa existe.

Acest al doilea episod din peripetiile acestor personaje defecte si simpatice reuseste sa evite toate pacatele de mai sus si nu oricum, ci printr-o admirabila abilitate: ce a fost bun a fost pastrat, iar ce a intrigat in prima pelicula a fost extins, cum ar fi timpul si replicile alocate pitorescului talhar albastru Yondu, cel care are o sageata devastatoare si o dantura execrabila.

Unde mai pui ca doi actori veterani, care mie unuia mi-au imbogatit copilaria cu practici violente, onoreaza ecranul cu figurile lor. Vorba aia: Cine n-are batrani, sa-l sune pe responsabilul cu casting-ul.

La sfarsit, amicul care m-a insotit la Inspire Cinema se delecta cu o perspectiva malitioasa: Sa vezi ce le divulg maine celor de la birou ce se intampla in film!

Nu cred ca o sa reuseasca, deoarece actiunea din Guardians of the Galaxy Vol. 2 e adorabil de conventionala, punctele culminante se intrevad fara dificultate, iar morala e simpla si, de ce sa ma feresc de cuvinte, frumoasa.

Placerea resimtita neintrerupt pe parcursul a doua ore consta de fapt in poantele pe care le produc personajele, imposibil de redat, copiat, pastisat, imitat, iar aici ma vad sa fac o digresiune de ordin literar, care, oricat de pedanta ar parea la prima vedere, e intemeiata, daca veti avea putintica rabdare.

In 1984 de George Orwell, exista acele pagini despre minutele urii, in care indivizi adunati intr-un colectiv se manifesta si se antreneaza unul pe altul impotriva unui dusman imaginar.

La Guardians of the Galaxy Vol. 2 a trait senzatia inaltatoare de a ma prapadi de ras alaturi de o sala de Cinema 3D Craiova, plina cu oameni pe care, altminteri, nu-i cunosc si cu care poate ca nu am prea multe in comun.

Am sa numesc aceasta experienta „Orele de comuniune prin umor”, dar sunt deschis si la alte titluri, chiar si mie mi se pare ca asta nu e prea reusit.

Un moment aparte a fost o gluma senzationala care facea referire la Mary Poppins, la care au hohotit surprinzator de multi membri ai publicului, dovada ca romanu’ e citit, dar nu se arata.

Ati primit evaluarea anuala si nu v-a dat sefu’ mai mult de 70% la KPI?

Mergeti de vedeti Guardians of the Galaxy Vol. 2.

Nu o sa va creasca punctajul, dar o sa va sara serotonina la nivel de euforie.