Să privim pictura! (CXLI)

Portret de fetiță

Să zicum că treceți rapid pe lângă acest portret dintr-o expoziție care acoperă toată istoria picturii. Cui l-ați atribui.

Prima tentație ar fi unui impresionist, nu?

Berthe Morissot sau chiar Edouard Manet?

Contururile sunt trasate clar, dar și vag estompate, iar paleta de culori, deși restrânsă, este un subtil joc al luminii.

Dacă înaintați, acesta vă va fi verdictul.

Dacă vă opriți puțin și vă uitați cu mai multă luare aminte la coafura fetiței și la ochii ei negri, parcă te vezi mutat în Spania, iar suspectul principal devine Goya. El se pricepea ca nimeni altul să pună atâtă psihologie într-un chip care te privește de pe pânză.

Mulțumit cu știința ta plastică, poți merge mai departe.

Dar, dacă ajungeți până la panoul explicativ, veți constata cu surprindere și încântare că este vorba despre Diego Velazquez.

Da, vă veți spune, recunosc fizionomia din Las Meninas și alte picturi ale regalității spaniole.

Însă este o diferență dintre figurile hieratice, chiar scorțoase, din portretele oficiale realizate de marele maestru spaniol și acesta, care este învăluit de o duioșie aproape paternă.

Nu se cunoaște identitatea fetiței. Unii spun că ar fi nepoata sa, Ines Manuela, ceea ce este plauzibil.

Un lucru e cert, însă.

Înțelegem pe deplin de ce Velazquez a fost privit cu atâtă adulație de nume grele ale artei, precum Goya, Manet sau Picasso.

Fiecare maestru are un maestru al său.

P.S. Eu, unul, am avut parte de o restrângere a ariei mele de cercetare, căci am văzut lucrarea în cadrul expoziției Splendorile barocului spaniol de la Muzeul Jacquemart Andre din Paris.

Sa privim pictura! (LXXV)

Apollo in fieraria lui Vulcan

Un metrosexual intra intr-un atelier auto. Nu, nu e inceputul unui banc, e doar descrierea mai moderna a picturii lui Velazquez, Apollo in atelierul lui Vulcan.

Ii stiam personalitatea artistica, manifestata cu subtilitate chiar in si lucrari apologetice, dar aici spaniolul mi-a aratat o latura pe care nu i-o banuiam: umorul. Uitati-va numai la stralucirea efeminata a lui Apollo, in contrast cu virilitatea probabil nespalata a lui Vulcan si a tovarasilor sai de truda. Ca sa nu mai zic de figurile acestora care sunt cea mai tare expresie picturala a lui WTF pe care am vazut-o vreodata.

Un alt aspect remarcabil al acestei picturi este o natura moarta inserata discret, dar vizibil. Este vorba de ulcica alba smaltuita din partea dreapta sus. Are ceva care ti-o scoate inevitabil in fata, desi restul tabloului e destul de generos cu detaliile. Poate culoarea, poate reflexia luminii, poate pozitionarea putin izolata, nu stiu. Cert e ca joaca un rol la fel de important precum personajele umane in economia unei lucrari deosebite a maestrului spaniol.

Sa privim pictura! (LI)

Papa Inocentiu al X-lea

Pentru ca in romanul recenzat de curand apare numele lui Diego Velazquez, m-am gandit sa expun si o pictura a acestui mare maestru spaniol.

Fiind vorba despre un portret, nu interpretarile domina, ci impresiile. Papa Inocentiu al X-lea este infatisat ca un exponent al puterii, nu numai spirituale, ci si temporale, dar nu putem spune ca ne aflam in fata unui instrument de propaganda, asa cum e cazul lui Napoleon al lui David. Cu toate intentiile sale laudative, Velazquez nu s-a abatut de la forma realista care i-a caracterizat si cele mai metaforice lucrari.

Gratie penelului sau, il admiram pur si simplu pe un om care vrea sa domine si stie sa o faca, dar care este uman in atitudinea sa superioara. Greu sa nu te pleci in fata fastului discret care il inconjoara, in fata posturii relaxate, dar energice si, mai ales, in fata privirii.

Referitor la asta, inevitabil mi-am adus aminte de o alta pictura in care spectatorul este redus la umila ipostaza de examinat. Dar parca privirea inghetata a Omului cu turban rosu al lui Van Eyck este mai inspaimantatoare, ca a unui om de stiinta pentru care nu esti decat un simplu obiect de studiu. Cea redata de Velazquez pare, totusi, a spune: De te vei supune, iti va fi bine. De nu

P.S. O alta impresie care imi staruie in minte este ca Papa Inocentiu al X-lea seamana cu un mare actor al zilelor noastre, Gene Hackman.