Încă un pretendent la titlul de demn urmaș al Agathei Christie.

Titlu și autor: Ferma de Tom Rob Smith

Rezumat: Protagonistul este un nativ din Londra, cu părinți suedezi, care, ajunși la senectute, s-au mutat înapoi în țara natală, ca să încerce să pună pe roate o fermă. La puțin timp după aceea, se pomenește că mama sa îl caută în Londra, depănându-i o poveste tenebroasă, despre o conspirație din acea comunitate suedeză, care are de-a face cu abuzuri sexuale și care îl implică inclusiv pe tatăl lui. Povestea mamei are legătură și cu trecutul ei traumatizant, iar protagonistul, ca și noi, nu știe dacă e bolnavă psihic sau nu. Care este adevărul?

Originalitate – 9

Suspansul romanului este potențat masiv de faptul că detectivul fără voie are de deslușit indicii în spusele propriei mame. Știind că el însuși se face vinovat de o anume duplicitate față de părinți, tensiunea din fiecare pas al povestirii este aproape palpabilă.

Coerența narațiunii – 9

Aici este, de fapt, cea mai mare calitate a cărții, că susține misterul construind o investigație pe care o simți afectată de zbuciumul celor doi naratori (mama și personajul principal). În special hibele din narațiunei ei sunt atât de bine întreținute de autor, încât ești părtaș la suspiciunile fiului ei despre o posibilă afecțiune psihiatrică. Dar orice bănuială intră apoi în conflict cu alte și alte detalii plauzibile, astfel că ești nevoit să mergi înainte fără să pui un diagnostic clar.

Utilizarea mecanismului deux ex machina – 7

Tom Rob Smith își acordă timp și pagini pentru a țese principalul motor al suspansului, adică povestea mamei, iar apoi soluționările în căutarea cărora pornește fiul ei au loc un pic accelerat, dar nu într-un mod care să afecteze impresia profundă de care ești cuprins de la pagină la pagină.

Calitatea scriiturii – 8

Scriitorul nu face uz de vreo stilistică alambicată, deși tentația ar fi mare, dar fiind că totul pare deseori a izvorî dintr-o minte tulburată. Fluxul narativ decurge precis, astfel încât energia cititorului este canalizată în a-și pune permanent întrebări.

Impactul deznodământului – 8

Lucrurile se clarifică, uneori în mod plăcut, alteori nu, dar viața nu e doar o suită de happy-ending-uri. Există vaga senzație că s-a încercat îndulcirea lucrurilor celor mai grave cu un spirit de comuniune nițel idealizat, dar de speranță avem nevoie toți, nu?

P.S. Mulțumesc celor de la librăria online Libris pentru o carte din care înveți să citești dincolo de fapte.