Să privim pictura! (CXVI)

Elanul

În imaginea de mai sus aveți o pictură alertă, de o mare intensitate motrică, găzduită de Muzeul de Artă al României și semnată de Aurel Popp (1879-1960).

Intitulată Elanul, se constituie într-o preamărire a actului lucrativ, confirmată stilistic de siluetele din plan secund, dibaci integrate compoziției.

Însă, dincolo de toate aceste decodări estetice, tabloul mi-a adus aminte cum, în repetate rânduri, mi-a povestit mama despre o poezie de Mihai Beniuc, al cărei patetism (din prima strofă) este parodiat simpatic de Marin Sorescu.

Creația lui Beniuc se intitulează Cu Dumnezeu la cot, face parte din volumul Cântece de pierzanie, iar primele ei versuri sună așa:

Când voi izbi o dată eu cu barda,

Această stâncă are să se crape

Și va țâșni șuvoi de ape!

Băieți, aceasta este arta!

Vine apoi replica lui Sorescu din secțiunea Supliment de consacrare (unde sunt luați în răspăr și alții) a volumului Singur printre poeți:

Când voi izbi cu barda eu, profund,

Această stâncă are să se crape

Și va țâșni din ea șuvoi de ape…

Băieți: păzea că vă… inund.

Și uite-așa, o poezie destinată cel mai probabil uitării (a lui Mihai Beniuc) își află un soi de nemurire grație parodiei lui Marin Sorescu.

De asta e bun umorul.

Face viața mai lungă.

In slujba boborului

Nu fac mare caz de combinatiile de cuvinte cheie care ii aduc pe internauti pe site-ul meu, desi unele mi-au smuls cel putin un zambet (decapitari umane cu barda, maimute chinuite sau filme porno cu 2 lesbiene). De curand, insa, una dintre mele m-a doborat, pur si simplu, prin sublimul ei. Iat-o, fara niciun fel de adaos sau ciuntire:

informati despre viata lui leonardo da vinci referat scurt de 2 pagini de caiet studentesc

Ce m-a fermecat nu a fost atat demersul cultural, cat precizia lui. Nu sunt sigur ca rezultatele motoarelor de cautare au fost pe masura doleantelor respectivei persoane insetate de cunoastere, asa ca am simtit un navalnic impuls de marinimie si am redactat eu insumi acest referat, respectand intru totul parametrii lui tehnici.

Ca sa stie tot boborul ca pe blogul lui Iulian Firea se gasesc de toate, pentru toti. Sau, cum spunea Marin Sorescu: Avem si stechere, mestere!