Mozaicuri cinefile

Recunosc, motivul pentru care am pășit în holul Teatrului Margherita din Bari la expoziția Sguardi sul cinema (Priviri asupra cinematografiei) a fost să caut o toaletă.

Nevoia fiziologică odată satisfacută, a lăsat loc unei nevoi estetice extraordinare, aceea de a examina în detaliu operele expuse acolo.

Portretele pe care le veți vedea mai jos sunt produsul proiectului SCART, despre care puteți citi mai multe aici și care își propune să promoveze frumosul prin intermediul materialelor reciclate din diverse domenii.

Proiectul SCART e amplu, dar mostră extraordinară pe care am avut privilegiul să o văd nemijlocit a vizat figuri mari ale cinematografiei italiene, care s-au impus și pe plan internațional.

Evident că a fost gâdilat masiv cinefilul din mine numai văzând chipuri care apar în varii capodopere ale celei de-a șaptea arte, dar egală, dacă nu mai mare, mi-a fost fascinația de a examina în detaliu arta mozaicului modern.

Spre deosebire de era bizantină, materialul n-a mai fost doar ceramica.

Dimpotrivă, uluitoare a fost varietatea lucrurilor cărora li s-a dat o nouă întrebuințare. Textilele au fost la mare cinste, dar nu au lipsit cablurile electrice sau chiar componente de calculatoare.

Toate folosite cu o măiestrie încântătoare.

De aceea, pentru a vă reda un crâmpei din această aventură extraordinară a ingeniozității umane, am ales să vă prezint diverse personalități ale cinematografiei în ansamblul lor portretistic, dar, inspirat și de titlul expoziției, și detaliul unuia dintre ochi, care relevă cât de multe putem face cu toate acele resturi pe care le numim pe nedrept gunoi.

Sophia Loren

Giancarlo Giannini

Monica Bellucci

Brigitte Bardot

Marcello Mastroianni

Toni Servillo

Giulitta Masina

Claudia Cardinale

Pier Paolo Pasolini

Federico Fellini

Nu trageti in autor!

Doua pitipoance la telefon, discuta despre Shoot’Em Up!:

– Alo!

– Alo, ce faci, tu?

– Ce sa fac, ma epilam.

– A, da, asa repede?!

– Da, fa, ca trebuie sa fiu sucara (a se citi shukara – n. n.) pentru Bahoi al meu. Tu ce faci?

– Ete, toma’ m-am intors de la film.

– Misto. Cu cine ai fost, cu Gionny?

– Nu, cu unu’ Canoe.

– Canoe!? Nu-l stiu.

– N-ai de unde, ca toma’ a iesit de la parnaie.

– Aha. Si ce vazusi?

– Pe Rita cu noul ei gagic, pe Karla singura, imagineaza-ti, si comandoul ala de fufe, Mimi, Vivi si Fifi.

– Karla, singura, ciudat. Ce facea pe-acolo?

– Nu stiu, da’ a vorbit tot timpul la telefon. Are un Motorola nou cu cristale Swarovski, scarba!

– Cu ai putut tu, fa, sa ii vezi telefonul? Nu era intuneric?

– Ba da, da’ de cum am intrat si am vazut-o m-am asezat special in spatele ei; cand a vazut ce barbat am cu mine, s-a facut ca nu ma cunoaste, zdreanta!

– Cum arata noul tovaras al Ritei?

– E inalt, tras de fiare, bun ca animal. Nu stiu de intelect. Ha ha haha!

– Ha ha ha!

– Fa, da’ tu nu imi spusesi ce film vazusi!

– E unul cu frumosu’ ala, cum ii zice? Clive Owen, care o salveaza pe una bortoasa, o ajuta sa nasca, apoi aia moare si dup-aia apara plodul de toti care vor sa il omoare si se combina cu una buna, cu accent de italianca cam cum aveai tu dupa ce-ai fost plecata cu „bursa”…

– Merita sa-l iau de pe net?

– Mda, are niste faze interesante de actiune, dar prea scarboase pentru gustul meu. Stii ca sunt mai romantica din fire.

– Da, mi-aduc aminte cum plangeai ca proasta la Titanic, de se uita toata sala la tine.

– Da, fa, sa stii ca n-am mai iesit si noi de mult, cum faceam pe vremuri. Mergem la disco saptamana asta?

– Stai sa vad daca pleaca al meu la combinatii. Daca da, mergem.

_ Ok, ma anunti tu.

– Te pupicesc!

– Si eu, pa.