Și iată că se făcură și 14 ani de Craiova Blog Meet.
Paisprezece ani de când niște oameni, care, inițial, nu aveau nimic în comun decât că scriau în acel jurnal digital numit blog, dar care au devenit colegi și prieteni.
O asemenea ocazie se cerea sărbătorită și așa s-au și petrecut lucrurile, prin intermediul unuia dintre evenimentele care au potențat liantul dintre bloggerii craioveni – Brânzeturi cum se… cuVin.
Prietenii la prieteni trag, așa că vinurile au fost aduse de vechii noștri binefăcători de la Domeniile Vînju Mare, brânzeturile de la Delaco, iar găzduirea a fost oferită de somptuoasa Casă a Universitarilor din Craiova.
Din motive obiective nu am ajuns decât în a doua parte a celebrării și, nevrând să mă las furat de tentația de a arde etapele degustării pe repede înainte, m-am alăturat colegilor deja foarte veseli (vezi imaginea de mai jos) la secțiunea dedicată vinurilor roșii, una dintre marile specialități ale celor de la Vînju Mare, după cum povesteam aici.
Iar de cum buzele mi-au atins Vinul Principelui Fetească Neagră, asociat cu Cașcaval Sofia de la Delaco, am știut că aceea va fi impresia care va guverna amintirea acestui Blog Meet aniversar.
Feteasca Neagră mi-a dăruit întotdeauna motive de patriotism sănătos și savuros.
Când un francez apropiat familiei mele a venit pentru prima dată pe la noi, am ales să îl servim cu Fetească Neagră și a fost încântat.
La Muzeul Vinului din Bordeaux, un veritabil templu modernist dedicat acestei licori magice, Feteasca Neagră este prezentată la loc de cinste de panoul soiurilor de pretutindeni din lume.
Feteasca Neagră e a noastră.
Însă acest Vin al Principelui, deși vădit autohton, m-a trimis pe mine, oltean fiind, pe meleaguri dobrogene. Era ceva unduitor, oriental la aroma pe care i-o cunoșteam îndeobștei Fetească Negre.
Simțurile nu m-a înșelat, căci am aflat de la reprezentanții celor de la Vînju Mare că în acest vin s-a strecurat și nițel Shiraz, soiul acela originar din Persia antică, tărâmul unui Omar Khayyam, Hafez sau Saadi, care au cântat această băutură zeiească în moduri de un lirism inegalabil.
La contribuția de autohton autentic a contribuit și molcomul Cașcaval Sofia, care, ca un baci înțelept, a venit să întregească transhumanța asocierii culinar-bahice. Poate nu e o întâmplare că termenul de cașcaval e considerat de unii a veni de la cuvântul ”caș” din limbajul păstoresc al aromânilor.
Romanitatea sud-dunăreană și cea nord-dunăreană și-au da mîna, așa cum bloggerii craioveni își dau mâna de paisprezece de ani încoace.
