Marea Odalisca
Ma indoiesc ca vreunul dintre vizitatorii acestui blog nu a vazut vreodata un corp dezgolit de femeie, chiar si numai pe hartie sau pe ecran. Suntem invadati de nuditate. Asa ca, teoretic, aceasta pictura nu ar mai putea sa starneasca mare atractie, mai ales ca (oroare!!!:::))) personajul este intors cu spatele.
SIGUR????
Priviti cu atentie lascivitatea diafana a privirii, carnalitatea pielii si elementele de decor care o trasforma pe aceasta femeie dintr-un simplu obiect al placerii intr-un simbol al senzualitatii aservite si apasate.
Dar de ce e ”mare”? Este aceasta odalisca mare la suflet sau la intelect sau la apetit? Raspunsul este mult mai simplu si mai plin de inovatie si umor. Priviti corpul arcuit al femeii. Ciudat nu? Are ceva aparte si cu toate acestea nu stii clar ce. Mai priviti o data. ”Mai sa fie, simt ca e ceva evident, dar cu toate astea imi scapa!”.
Va mai las sa o admirati pe ”Marea Odalisca” a lui Ingres si sa va dati seama despre ce e vorbesc. Astept comentariile voastre. Am sa va ajut daca vad ca va va ajunge disperarea ca nu reusiti:).
Ingres a indraznit sa se joace un pic de-a Creatorul… Pentru a-i conferi Odaliscai mai multa senzualitate, si-a permis sa ia ceva mai mult de la Adam si s-o faca mai „mare” 🙂
Olga, multam ca nu strivesti corola de minuni a tabloului::)))).
Pentru ca a trecut ceva vreme si ma pregatesc sa postez o noua pictura, va dezvalui acel amanunt care pe mine ma fascineaza: Marea Odalisca are vreo 2-3 vertebre in plus. Da, Ingres si-a permis asta si i-a iesit de minune: cum altfel am fi putut sa admiram privirea lasciva si in acelasi timp spatele voluptuos?