Desi rusii nu au fost navigatorii cei mai titrati ai istoriei, din randul lor a iesit pictorul care a redat marea cu o dragoste inegalabila: Ivan Aivazovski.
La el nu e nici geografie rece, dar nici personificare absoluta. E o entitate nedefinita care te poate inghiti fara mila daca esti in mijlocul ei sau iti provoaca un adevarat extaz cand o admiri de departe, infatisata cu acea spectaculozitate pe care numai romantismul a putut-o plasmui.
La finalul sectiunii de arta europeana de la Muzeul National de Arta din Bucuresti, privirea mea, deja rasfatata cu nenumarate creatii superbe, dintre care un Rembrandt si un El Greco, mi-a cazut pe un tablou de Aivazovski, care, desi de dimensiuni considerabile, era, in mod regretabil, amplasat undeva intr-un loc stramt. Nu e acesta pe care vi-l prezint, dar trebuia sa va impartasesc ca a vedea o pictura a rusului in original e o experienta pe care n-o poate egala nici cel mai glossy album de arta.
Vizualul se distribuie si la celelalte simturi si foarte curand te gasesti inconjurat de aerul tare si sarat al unei mari ostile si grandioase deopotriva.
seamana cu picturile lui turner
Da, dar parca ale lui Turner sunt mai stilizate.