Premiul Booker pentru 2025 și-a găsit un câștigător considerat de mulți neașteptat – David Szalay și romanul său Flesh.

Deoarece surpriza s-a transformat rapid în contestație, am simțit, pe lângă obișnuita curiozitate față de acești laureați, de a afla cum stă treaba cu această carte.

Citind-o, am descoperit că i-am înțeles atât pe cei din juriul Booker, cât și pe detractorii ei.

Flesh este povestea vieții unui bărbat din Ungaria, care își petrece și o bună parte a ei în Anglia, redată în special prin filtrul relațiilor sale, foarte carnale, cu femeile.

Totul începe în adolescență, când protagonistul își începe viața sexuală (ce se va dovedi bogată) cu o femeie mult mai în vârstă. Asta e partea ca atras atenția și sub semnul căruia mulți au lecturat și interpretat romanul.

Însă eu, la un moment dat, am descoperit că trei sferturi din narațiune sunt leit Barry Lyndon al lui William Thackeray, mai cunoscut și prin extraordinara ecranizare a lui Stanley Kubrick.

Când am avut respectiva revelație am rămas un pic în cumpănă.

Pe de o parte, Szalay urmează atât de fidel secvența de evenimente din acel predecesor, încât poate fi foarte bine încadrat la capitolul plagiatori, alături de 80% dintre politicienii români care cică și-ar fi dat doctoratul.

Pe de altă parte, autorul rămâne fidel acelui stil minimalist al dialogurilor și prin care îl transformă pe personajul principal dintr-un escroc picaresc într-o figură tragică, un individ căruia pare că îi lipsește permanent ceva care să îl conecteze cu ceilalți.

Aici intervine și excelenta alegere a traducerii românești, semnate de Anca Bărbulescu, de a intitula romanul Ce nu poate fi rostit.

Acele interacțiuni sublimate de orice poezie, de orice artificiu retoric sunt descumpănitoare la început, agasante la un moment dat și relevatoare ca întreg.

Prin ele, David Szalay își ține pledoaria pentru Booker Prize.

Prin ele, vedem oglindite propriile noatre neputințe sociale.

Aș minți, dacă n-aș recunoaște că, nu o dată, am fost eu însumi în situația de a comunica la fel de redus cu alții, deși nu îmi lipsesc vocabularul și caracterul gregar.

Flesh nu e cartea care să întrunească admirație unanimă.

Ba chiar are și va avea un segment considerabil de adversari înverșunați.

Dar literatura n-a fost pusă pe pământul ăsta să mulțumească pe toată lumea.

P.S. Mulțumesc celor de la librăria online Libris pentru că m-a ajutat să mă lămuresc cu încă un Premiu Booker.