Există în psihologie un concept numit ”priming”, adică acele subtile modificări ale limbajului, gândiri sau comportamentului, odată ce ai fost expus la un stimul.

În acest sens, s-a realizat un experiment rămas celebru, în care participanții la studiu au fost filmați mergând pe un coridor după ascultaseră diverse cuvinte, iar aceia care ascultaseră unele cu conotații negative au mers mai încet.

Pare de necrezut, dar subiecții au fost mulți, iar rezultatele au fost confirmate ulterior de studii similare.

La un astfel de priming m-am supus singur, citind Secolul singurătății de Noreena Hertz, pentru că în timpul lecturii am simțit organic că nu mi-e bine.

Singurătatea ne face rău în multe feluri și mai îngrijorător de-atât este că secolul XXI ne expune la acest flagel pe toate palierele vieții.

Ne simțim singuri față de autorități.

Ne simțim singuri în câmpul muncii.

Ne simțim singuri în relațiile romantice.

Ne simțim singuri în raport cu vecinii.

Ne simțim singuri din cauza tehnologiei.

Foarte pe șleau vă spun că nu am reușit să citesc două capitole unul după altul, tocmai pentru că erau multe lucruri de digerat și cădeau cam greu la psihic.

Nu cred că e ceva ce ne spune autoarea în acest volum ce nu s-a mai rostogolit în presă sau pe rețelele sociale până acum, însă este remarcabil cum reușește să sintetizeze surse multiple și să uniformizeze prezentarea, astfel încât, la final, m-am simțit precum bătrânul marinar al lui Coleridge:

A sadder and wiser man.

Trist, pentru că ofensiva singurătății este pe atâtea fronturi, încât e greu să o oprești, poți doar să îi limitezi efectele.

Înțelept, pentru că știu ce am de făcut.

Noreena Hertz propune multe soluții la nivel instituțional și guvernamental și sper din tot sufletul că toți aceia implicați în luarea deciziilor vor înțelege că, dacă nu fac ceva, nu o să mai aibă mare lucru de condus în viitor.

Însă singurătatea trebuie combătută și de la firul ierbii, de la nivelul individului.

Așa că o să închei acest articol și o să pun la cale o ieșire la film cu niște prieteni, o să stabilesc când merg pe la o rudă mai în vârstă și o aflu când are loc Adunarea Generală a Bloggerilor din Craiova (da, există și nu e la prima ediție).

Să trăiți bine și cu alții.

P.S. Mulțumesc celor de la librăria online Libris pentru o carte la fel de neplăcută și de necesară precum sucul ală de sfeclă și ceapă pe care ni-l dădeau pe vremuri când eram mici și răciți.