Cea dintai ciocnire a civilizatiilor

Cand te uiti la variate recifuri de corali, esti fascinat de coloritul superb si formele care depasesc chiar si imaginatia cea mai fecunda de artist. Insa, ferite de ochii acelora care fac scufundari doar de agrement, au loc lupte acerbe intre coralii vecini, inclestari nemiloase, din care unul dintre organisme piere.

Acelasi lucru se intampla si in cazul civilizatiilor: nu exista coexistenta pasnica, ci doar forme mai usoare sau mai severe de conflict. William Golding n-a fost primul care s-a aplecat asupra acestei eterne lupte, insa a fost printre putinii care au avut curajul de a se aventura pe taramul uneia dintre inclestarile originare.

Ce s-a intamplat cu Omul de Neanderthal? A fost eliminat de pe fata pamantului in urma contactelor cu Homo Sapiens? Sau a fost asimilat si ii vedem gena manifestandu-se pe ici, pe colo, mai ales la aceia foarte roscati?

Stiinta inca nu s-a pronuntat, iar scriitorul britanic a exploatat aceasta terra incognita din zorii istoriei omenirii, plasmuind o naratiune inchegata si tulburatoare in Mostenitorii.

Protagonistii acestui roman sunt membrii unei familii extinse de neanderthalieni, care isi urmeaza migratia anuala din pesterile de iarna catre tinuturile mai manoase din munti. Daca ai putintica idee despre cum aratau si se comportau oamenii preistorici, n-ai cum sa nu fi impresionat de migala pe care Golding o pune in descrierea manifestarilor lor, nu numai exterioare, fizice, dar si interioare. Aici se vede scriitorul mare, care reuseste sa redea un filtru cognitiv in faza embrionara, dar suficient de coerent pentru cititor.

Efortul paleoantropologic al lui William Golding este intregit de suspansul care insoteste contactele dintre populatia neanderthaliana si gruparea de Homo Sapiens care le da viata peste cap. Prin lentila groazei fata de necunoscut, dar si a fascinatiei fata de nou, pe care o traiesc protagonistii, scriitorul propune si o imagine compacta, narativa, a societatilor primitive ale celor care ne sunt stramosi, cu spaimele, agresivitatea, cautarea de solutii tehnologice si trairile religioase pe care le intrezarim din putinele marturii ajunse pana la noi.

Ce a ramas neschimbat in natura umana e ceva ce fiecare cititor al romanului Mostenitorii trebuie sa decida singur.

Eu am concluziile mele, insa nu vreau sa va influentez, asa ca doar va recomand sa insotiti lectura acestei carti grandioase, in ciuda dimensiunilor reduse, cu vizionarea filmului La guerre du feu al lui Jean-Jacques Annaud.

P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru o incursiune literara intr-o lume fata de care si istoricii au rezerve.