El Camino african

Cufundarea in aventurile prilejuite de colectia de carti de calatorie HEXAGON a celor de la Polirom a devenit pentru mine o ocupatiune mentala recurenta.

Dupa Japonia, Siberia, Drumul Matasii si Muntii Apalasi, a venit randul Africii, prin intermediul periplului lui Levinson Wood de la izvoarele Nilului pana la varsarea acestuia in Marea Mediterana.

Si Pe jos de-a lungul Nilului propune acelasi tip expeditie nebuneasca precum precedentele lecturi, asa ca nu o sa insist asupra trasaturilor generale ale naratiunii, ci asupra particularitatilor.

Cu exceptia lui Bill Bryson, impresia de pana acum este ca oamenii care se inhama la astfel de avataruri peripatetice solitare au o doza de tulburare schizoida. Nu este si cazul lui Levinson Wood, care este mai mai tot timpul insotit de cineva din partea locului, cateodata volens, cateodata nolens, iar legaturile pe care autorul le stabileste cu acesti tovarasi sunt consistente si amuzante prin comuniunea inedita si inofensivele ciocniri culturale.

Relatarea calatoriei lasa sa razbata un un vag aer de superioritate britanica fata de regiuni care au fost odinioara colonii ale marelui imperiu, dar suntem departe de nasul ridicat la vreo 45 de grade spre zenit al lui Sylvain Tesson.

Nu ca Africa n-ar oferi motive unui european sa se simta superior; dincolo de magia locurilor naturale si a culturilor ancestrale, acest continent este inca depozitarul unui volum colosal de brutalitate, mizerie si nedreptate. Descrierile teatrelor de lupta din Sudanul de Sud sunt tulburatoare si n-au fost putine momentele cand m-am minunat cum de putea autorul sa-si puna problema sa le strabata. Pe jos!

In comparatiile cu ororile de acolo, e o usurare cand trecem la coruptia din Egipt, dar si aici patrundem in tenebrele sciziunii unei tari care a vrut democratie, dar s-a pomenit cu belele religioase si economice.

Revin cu o asemanare dintre Pe jos de-a lungul Nilului si celelalte carti ale colectiei: se citeste foarte usor.

Este oare scrisa facil sau este oare o latura a mea de explorator care devoreaza experientele altora?

P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru ca m-a ajutat sa urmez cursul celui mai lung fluviu din lume.

Lasa un comentariu.