Suspans robotic

Legea I: Un robot nu are voie sa pricinuiasca vreun rau omului sa sa ingaduie, prin neinterventie, sa i se intample ceva rau unei fiinte umane.

Legea II: Un robot trebuie sa asculte poruncile omului, dar numai atunci cand ele nu contrazic Legea I.

Legea III: Robotul trebuie sa-si apere propria existenta, dar numai atunci cand nu contrazice Legea I sau Legea a II-a.

Isaac Asimov ar trebui sa fie un model, nu numai pentru scriitorii de SF, ci pentru noi toti. A avut un moment de inspiratie cand a generat aceste anunturi si si-a asigurat o paine de mancat pentru restul vietii. Aparenta unitate de monolit a societatii robotizate pe care o propune scriitorul sprin corelarea legilor sale lasa insa loc de manevra pentru diverse interpretari semantice sau subtile contradictii de sens.

Un alt merit al lui Asimov este insa ca nu s-a culcat pe-o ureche, ci a exploatat la maxim propriul esafodaj de idei, construind in jurul lui naratiuni consistente. The Naked Sun este una dintre acestea si se distinge prin tusa ingrosata cu care autorul trateaza anumite previziuni asupra evolutiei omenirii.

Intr-un viitor mai indepartat, pamantenii au colonizat alte planete, numai ca acestea din urma s-au dezvoltat si au evoluat tehnologic mult mai rapid, spre deosebire de planeta mama, care si-a urmat traseul vehiculat si in alte scrieri ale lui Simov, spre fractura dintre natura si om, care s-a refugiat in orase suprapopulate, izolate de exterior sub cupole gigantce.

La momentul cand suntem introdusi in actiune, Pamantul nu mai este decat o ruda saraca si dispretuita a fostelor colonii. Cu toate acestea, un detectiv pamantean este solicitat sa ancheteze o crima, fapt nemaiintalnit pe planeta Solaria, a carei societate dusese eugenia, tehnologizarea si stabilitatea pana aproape de absolut. Investigatorul este asistat in misiunea sa de un robot cu infatisare umana, enervant de impasibil si impecabil in conduita sa, trimis de o alta mare putere spatiala, cu scopuri multiple si obscure.

The Naked Sun are toate trasaturile unui roman politist: totul porneste de la o crima, avem mai multi suspecti, actiunea evolueaza, iar cititorul simte ispita pariului in ceea ce-l priveste pe faptas. Precizia cinematografica cu care Asimov creioneaza peisajul tehnologic ar usura la maxim o posibila ecranizare, mai ales cu efectele CGI la indemana. Particularitatea acestei carti izvoraste din universul relatiilor interumane de pe planeta Solaria; contactul fizic a devenit o povara, limitata strict la procreere. Evident ca un detectiv dintr-o lume unde nu ai loc unde sa arunci un ac intr-o alta in care comunicarea se realizeaza prin holograme nu poate decat sa tulbure apele, rezultand situatii hilare. Precum in Vertigo al lui Hitchcock, si fobiile de care sufera personajul principal picura un strop suplimentar de savoare romanului.

Interesant este ca Isaac Asimov ne propune doua alternative divergente la viitorul omenirii, ambele avand darul de a ne pune pe ganduri in privinta neajunsurilor lor.

 

2 Comentarii

Lasa un comentariu.