Când și cum m-am îndrăgostit de patinajul artistic

Forțat de împrejurările pandemice și ajutat de lipsa altor activități, am avut ocazia de curând să urmăresc pe îndelete probele Campionatului Mondial de Patinaj Artistic de la Stockholm.

În timp ce mă delectam cu un număr sau altul, mi-am adus aminte cum am ajuns să mă îndrăgostesc de acest sport minunat, care reușește, în momentele sale de grație, să cocheteze serios cu arta.

Se întâmpla în 1994 la Olimpiada de Iarnă de la Lillehammer.

Într-o seară, avea loc proba liberă la dans.

Apar veteranii Jean Torvill și Christopher Dean care și mie, puștan de 11 ani, îmi erau vag cunoscuți pentru ceasul astral de la Sarajevo din 1984.

Părinții mei:

– Uaaa, Torvill și Dean!

Program solid. Mă uitam și nu prea pricepeam, dar i-am urmărit cu interes.

Apar Maya Usova și Alexander Zhulin, alții dansatori de marcă, campioni mondiali și europeni cu scurt timp în urmă.

Părinții mei:

– Uaaa, Usova și Zhulin!

Program solid. Mă uitam și nu prea pricepeam, dar i-am urmărit cu interes.

Apar tinerii și cam obraznic îmbrăcații Oksana Grishuk și Evgeni Platov.

Și dansează pe Rock around the Clock a lui Bill Haley and the Comets cu o așa dăruire și vervă și dezinvoltură, încât până și eu, puștan de 11 ani, am simțit un entuziasm de nedescris, dublat de faptul că i-am văzut și câștigători la final.

De atunci, am explorat istoria patinajului artistic și am mai avut parte de momente și detalii memorabile.

Pletele roșcate ale Marinei Anissina și cele blond-buclate ale lui Gwendal Peizarat, aluncând grațios pe vorbele înălțătoare ale lui Martin Luther King.

Pumnul ridicat al lui Alexei Yagudin, după ce reușise să evite a pune palma pe gheață la o saritură mai dificilă din timpul inegalabilei prestații însoțite de coloana sonoră a filmului The Iron Mask.

Shizuka Arakawa și Sarah Hughes apărând de nicăieri și furându-le aurul olimpic adversarelor mai titrate și mai bine clasate.

Costumele Tatianei Totmianina și lui Maxim Marinin, care îi făceau să pară unul în prelungirea celuilalt.

Primul contact dintre Tessa Virtue și Scott Moir la numărul bazat pe Moulin Rouge.

Vârtejurile grațioase ale piruetelor lui Stephane Lambiel.

Distincția lui Shen Xue și Hongbo Zhao, împrumutată parcă din ariile din Turandot pe care patinau.

Dar, pentru mine, zbânțuiala Oksanei Grishuk și lui Evgeni Platov este, așa cum ar spune un Christopher Nolan…

Inception.

Leave a Comment.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.