Sa privim pictura! (XXXII)

Seceratorii

Seceratorii

Gustul pentru experiente cat mai variate al autorului acestor randuri l-a dus in ipostaza de a lua parte la o campanie de treierat, printre tractoristi, conducatori de combine si alte soiuri de muncitori agricoli.

Pe langa multe altele, am gustat placerea de nedescris de a lua o masa la camp si am fost martorul urmatoarei scene, pe care o reproduc aproximativ si, evident, inflorit:

Trece un nene cu o bicicleta si se abate si pe la noi.

– Sanatate, ce faceti?

– Sa traiesti, nea Cutare, vino si mata si stai aci cu noi.

– Nu pot, fata mea (expresie universal valabila in zonele rurale ale Doljului – n.n), ca ma duc si io sa-mi treier tarlaua.

– Hai, nea Cutare, ca n-apune soarele chiar acuma.

– As sta, ma copii, da’ tre’ sa termin si io munca, sa ma apuc de tuica peste doua saptamani.

– Nea Cutare, hai sa-ti dam sa-mbuci o bucata mare de branza si o ceapa, doua.

– Bine, ma, hai ca stau, da’ nu mult.

Inutil sa mai spun ca nenea Cutare a stat ore bune cu noi, iar cand a plecat, apropiindu-se scapatatul, si-a zis ca e mai indicat sa se duca acasa, sa se odihneasca.

Pictura lui Peter Bruegel cel Batran, desi vine din Evul Mediu flamand, imi inspira acelasi aer lejer al omului care stie ca are ceva de facut, dar si ca nu i-au intrat zilele in sac.

De-asta imi si place acest artist: ca a privit lumea cu o ingaduinta batraneasca, a omului care a trecut prin viata si cunoaste toate cotloanele sufletului uman, indeosebi cel rural.

Sa privim pictura! (XXXI)

800px-La_Tour_Le_Tricheur_Louvre_RF1972-8

Trisorul - asul de romb

Trisorul - asul de trefla

Trisorul - asul de trefla

In secolul XVII, Georges de la Tour punea bazele, poate involuntar, unui exercitiu de spirit de observatie, foarte popular si in zilele noastre.

Pictorul e celebru pentru minunatele sale tablouri in care utilizeaza tehnica clarobscurului si, la un moment dat, veti avea parte si de asa ceva.

Deocamdata, va invit sa examinati fizionomiile personajelor si va las sa va incercati puterile bagarii de seama si sa imi spuneti cate diferente observati intre cele doua imagini. Eu am dibuit vreo 13.

Sa privim pictura! (XXX)

Geneza

Geneza

Un simplu gest. Totusi e greu sa il privesti fara sa te incerce emotia. Un scriitor englez, Irving Stone, a gasit in titlul cartii sale despre Michelangelo esenta acelui ceva pe care Dumnezeu il transmite lui Adam.

Priviti-l pe stramosul nostru comun. E inca trufas ca un copil si nestiutor ca va primi darul de a alege intre a produce abominabile atrocitati sau a sluji binele si pe semeni, de a cadea in genunea agoniei sau de a se inalta pe culmile extazului.

Michelangelo putea sa picteze doar scena asta si sa zaca precum un trantor toata viata. L-am fi tinut minte oricum.

Sa privim pictura! (XXIX)

Linie transversala

Linie transversala

Poate va intrebati ce vad la aceasta pictura? Daca suprematismul lui Malevici sau abstractionismul lui Mondrian ma lasa rece, asa cum spuneam intr-un articol anterior, la Kandinsky vad ceva ce imi place – puterea demiurgica asupra unghuirilor si formelor. Orice se poate petrece cand un artist se afla in aceasta stare.

Ganditi-va; nu v-ati plictisit niciodata la un curs si v-ati apucat sa mazgaliti coltul paginii, pentru ca la final sa contemplati voi insiva uimiti formele care au izvorat din subconstientul vostru?

Sa privim pictura! (XXVIII)

Leaganul

Leaganul

Fragonard este pictorul frivolitatilor, dar pe care le infatiseaza cu gratie si subtilitate.

Aceasta pictura, de exemplu. Face parte din jocul seductiei, acel ansamblu de priviri fugare, gesturi echivoce si multe altele  fara de care amorul nu ar fi decat un act banal. Scena de fata poate duce cu gandul la faimoasa imagine din Basic Instinct, in care Sharon Stone isi desface picioarele si ofera privelistea lui Michael Douglas si lumii intregi. Dar ce diferenta intre brutalitatea cinematografica si finetea acestei picturi! Femeia este mai smechera, iar barbatului nu ii este sucit capul de intrezarirea desuurilor, ci se lasa cuprins in aceasta stare pe care o exprima atat de bine Chris Isaak in Wicked Game.

Culorile sunt alese impecabil. Verdele linistitor scoate in evidenta rozul, care nu e nici rosul pasiuni, dar nici albul puritatii.

Sa privim pictura! (XXVII)

Iasi_-_Universitatea_-_Sala_Pasilor_Pierduti8

Iasi_-_Universitatea_-_Sala_Pasilor_Pierduti15

Daca pasii va duc prin Iasi, neaparat sa va poarte prin holul Universitatii A.I. Cuza, pentru a admira Salii Pasilor Pierduti, realizata de Sabin Balasa.

Da, l-a pictat pe Ceausescu. Da, l-a pictat pe Irinel Columbeanu. Dar pentru operele din holul universitatii iesene, i se poate ierta orice. Un fior mistic, poetic, eminescian strabate fiecare pictura si se acumuleaza pe masura ce pasii privitorului devin intr-adevar pierduti, se intorc, nu mai stiu incotro sa se indrepte pentru a cuprinde cat mai mult din aceasta idee originala de a pune arta acolo unde are mari sanse sa fie ignorata in cea mai mare parte a timpului, pentru ca, din cand, in cand, sa te opresti, lovit de-o epifanie.

Minunat loc sa iti petreci anii studentiei!

Multumiri Nicoletei, care a avut imortalizate aceste imagini superbe.

Iasi_-_Universitatea_-_Sala_Pasilor_Pierduti13

Iasi_-_Universitatea_-_Sala_Pasilor_Pierduti3

Sa privim pictura! (XXVI)

Sfantul Petru

Sfantul Petru

Dorinta de a infatisa o pictura de El Greco izvoraste din privilegiul de a-i fi vazut cateva opere pe viu la Muzeul National de Arta al Romaniei. Cand am intrat in sala in care asteptau sa fiu admirate lucrarile cretanului, spaniol prin adoptie, am inteles de ce au amplasat un scaunel in mijlocul ei. Pentru a te aseza si a te lasa patruns de acel ceva pe care il intalnesti din timp in timp sub diverse forme, dar care te face de fiecare data sa iti tii rasuflarea: miracolul artei.

Sfantul Petru al lui El Greco seamana cu Sfantul Francisc al lui Zurbaran, numai ca de data asta nu mai suntem martorii distanti si deferenti ai extazului mistic, ci patrundem, gratie tusei tremurate, marca El Greco (semn, spun unii, al unei boli numite astigmatism), in zbaterea interioara a unui om, care s-a lepadat de trei ori de Invatatorul sau, iar acum isi aduna puterile pentru a merge inainte cu divina misiune ce i-a fost incredintata.

Sa privim pictura! (XXV)

Maternitate

Maternitate

Cruciada mea impotriva suprematiei lui Dali nu s-a oprit. Joan Miro este un alt pictor pe care il prefer ca suprarealist mult prea galonatului spaniol mustacios.

La Miro ma atrage cel mai mult ca are un stil jucaus, pe care si l-a pastrat pe tot parcursul indelungatei sale vieti (de vreo 90 de ani).

Pictura de fata ii reflecta personalitatea optimista si inventiva: ipostaza cea mai reprezentativa a maternitatii, alaptatul, e redata din diverse unghiuri, intr-o forma figurativa, dar la fel de induiosatoare ca o imagine reala.

Sa privim pictura! (XXIV)

Cavaleria rosie

Cavaleria rosie

Toate elementele acestui tablou al lui Kazimir Malevici contribuie la atmosfera sa eroica si misterioasa in acelasi timp: culorile, indraznet, dar nu neinspirat alese, care dau impresia unui rasarit cetos, si siluetele abia schitate ale calaretilor. Parca vad o scena din Ultimul Samurai sau una din Stapanul Inelelor.

Oare unde gonesc acesti oameni: se intorc de la razboi, afland ca dusmanii le-au atacat caminele? Sunt porniti intr-o expeditie de prada, chititi sa nu lase decat parjol in urma lor? Sunt cruciati indreptandu-se spre Locurile Sfinte? Sunt cei 47 de ronini, aflati pe ultimul drum al razbunarii seniorului lor?

Sa privim pictura! (XXIII)

Libertatea conducand poporul pe baricade

Libertatea conducand poporul pe baricade

Eugene Delacroix e un pictor care imi place, pe care il apreciez pentru migala cu care isi realizeaza compozitiile si pentru finetea cu care le executa.

Toate astea se regasesc in acest tablou, numai ca exista un element care, oricata forta hiperbolica si metaforica i-as conferi, tot nu reuseste altceva decat sa imi deturneze atentia si sa imi dea idei, foarte putin artistice.

Cum ar fi: libertatea e frivola, ca sa nu zic altcumva; poporul se (ra)scoala cand vede o femeie dezbracata; intelectual sau vagabond, efectul unei femei despuiate e acelasi (vezi mai sus:)) etc.

Asa s-a plamadit istoria; cu un dram de streaptease.