În 2013, cei de la Oxford Dictionary au decretat că ”selfie” este Cuvântul Anului.

Sunt în 2026, iar această practică a te imortaliza singur în ipostaze cât mai măgulitoare și glorioase este deja parte integrantă a vieții.

Cum, necum, nepoțica mea de trei ani a fost surprinsă cu telefonul în mână simulând activitatea asta.

Dar să nu ne gândim că a te trage în selfie este o practică recentă.

Un Autoportret al pictorului Nicolae Polcovnicul de la Muzeul de Artă al României atestă continuitatea ei pe meleagurile românești.

Despre autor nu se cunosc foarte multe, doar că trăit la cumpăna secolelor XVIII și XIX (în cel mai amplu material pe care l-am găsit, pe care îl puteți citi aici, am găsit anii 1788-1842), că a fost activ ca artist în zona Bucureștiului, la mânăstiri precum Cernica sau Pasărea și că era ”altoit”, adică vaccinat (tot de aici am preluat informația).

Oroare, ar striga suveraniștii, care se suprapun mult cu antivacciniștii.

Dar să nu divagăm.

Tabloul nu se distinge prin calități artistice senzaționale, însă multiplele conexiuni și semnificații pe care le generează sunt vrednice a fi explorate.

În primul rând, numele indică un rang boieresc, iar autorul se înfățișează cu vestimentație și calpac, așa că îi putem recunoaște fără tăgadă apartenența la această clasă socială.

Și așa ajungem la una dintre plăcutele întrebări pe care le suscită pictura:

Aveau boierii noștri și alte preocupări decât cele pe care le știm din Ciocoii vechi și noi, de pildă?

Îi interesa și altceva decât să facă bani, să țeasă intrigi și să fumeze narghilea sau ciubuc?

De asemenea, numele ”Polcovnic” indică faptul că artistul a deținut la un moment dat acest rang militar, echivalent colonelului modern, cu mențiunea că un astfel de comandant avea atribuțiuni în zona liniștii publice.

Și iar survine întrebările:

Cum se face că un boier de epocă fanariotă cu îndatoriri cazone a deprins o pasiune care i-a devenit chiar meserie?

Care să fi fost personalitea sa sau traseul de viață care să-l fi dus într-acolo?

Nu în ultimul rând, Nicolae Polcovnicul nu se redă pe sine cu o atitudine marțială sau una care să sugereze că e pictor.

Dimpotrivă, ne apare într-o ipostază intelectuală, fie de administrator, fie de cronicar.

Așadar, știința de carte nu era chiar de lepădat, ba chiar motiv de fală.

Oameni polivalenți ca Nicolae Polcovnicul a clădit România modernă.

Oameni polivalenți ca noi vor fi nevoiți să clădească România viitorului.