La naiba cu alegerile din SUA!
La naiba cu alegerile din Republica Moldova!
Si de trei ori la naiba cu alegerile din Romania!
Fata de votul ce face obiectul filmului Deux jours, une nuit, scrutinele astea par niste fandoseli fara rost si fara impact real asupra vietii oamenilor.
O tanara sotie si mama, de-abia recuperata dupa o criza de depresie, se vede in situatia de a fi concediata, daca nu ii convinge pe destui dintre colegii sai sa renunte la bonusurile anuale, in conditiile in care niciunii dintre ei nu se scalda in bani, ba dimpotriva.
Acest periplu destinat persuasiunii unor alegatori e simplu in forma, dar are o veritabila intensitate de thriller, gratie scenariului si regiei fratilor Jean-Pierre si Luc Dardenne, dar, mai ales, prestatiei devastatoare a lui Marion Cottilard.
Frantuzoaica a luat Oscarul pentru La vie en rose si nu am de gand sa-i contest in vreun fel realizarea, insa acolo avea de partea ei machiajul (la randu-i oscarizat) si un subiect generos. Aici, insa, intr-un cadru simplist si contemporan, nu-i ramane decat sa se bazeze pe propriile forte intepretative.
Dar ce forte!
Ca intreg, creatia ei actoriceasca prezinta o subtila evolutie, de la fragilitate sora cu prabusirea (reflectata inclusiv in modul cum merge) la incredere sporita de voturile castigate, dar si subminata de refuzuri.
Momentele luate separat, insa, au o incarcatura emotionala grea de abia o poti duce. Sunt nenumarate si o sa aleg unul in care, culmea, Marion Cottilard nici nu apare in imagine. Dar ii auzi vocea, tremuranda si dand impresia ca doar articularea unor cuvinte mai e stavila impotriva lacrimilor. Mi se pune un nod in gat acum si sunt sigur ca mi s-a pus si atunci.
Spuneam despre Humphrey Bogart si despre Audrey Hepburn ca au monumente care se sprijina pe roluri extraordinare, dar mai putin cunoscute. Marion si-l construieste pe al ei si, desi lumea si-o va aminti drept marea cantareata Edith Piaf, fundatiile talentului ei stau in acest rol de femeie simpla, care lupta pentru slujba si pentru viata.
Nu credeam ca o sa dedic un episod dintr-un sezon al Oscarurilor unei pelicule care a concurat la animatii, dar ma vad nevoit s-o fac.
